Eugen Simion: civilizatia
se integreaza, cultura nu
"Cultura nu traieste autonom, ea depinde de multi factori, face parte dintr-o retea la capatul careia se afla, inevitabil, economia si politica" - a subliniat Eugen Simion in alocutiunea sa. Academicianul a avertizat, apoi, asupra unei confuzii periculoase:
"Economistii, juristii, politicienii vorbesc mult de integrare europeana si mondializare. De acord, sunt procese inevitabile si, speram, rodnice nu numai pentru economie, ci si pentru domeniile spiritului. Totusi, cultura nu se poate integra. Se globalizeaza civilizatia, prin actiunea fulgeratoare a tehnologiei de varf, dar nu trebuie - si cred ca nici nu este posibil - sa se globalizeze, integreze cultura. Cultura are alte cauzalitati, alte energii si alte scopuri. Ea este expresia unei identitati ireductibile, pe care trebuie sa o ocrotim. Cine trebuie s-o ocroteasca - adica s-o apere de prostul gust si de numeroasele tehnici ale vulgarizarii? Nu Bruxelles-ul, bineinteles, ci fiecare natiune in parte. A ocroti nu inseamna, insa, a izola. Lumea postmoderna este construita dupa principiul vaselor comunicante. Cultura se supune acestui principiu. Oamenii de cultura trebuie sa circule prin lume liber, pentru ca odata cu ei circula si ideile. (...) Cortinele de fier au cazut; au aparut, e adevarat, cortinele economice."
Decalajele economice sunt principala cauza a marilor migratii din Europa de astazi. Un fenomen cu evident impact asupra modelelor culturale ale Batranului continent. Eugen Simion i-a invitat pe participantii la simpozion sa dezbata si acest subiect, extrem de actual: "Trei milioane de romani muncesc astazi in strainatate; 40 de milioane de musulmani exista, dupa unele estimari, in Europa occidentala. Unii se intorc, altii se stabilesc definitiv in tarile de adoptie. Ei nu se stabilesc singuri, ci cu familiile, traditiile, cu modelul cultural in care au crescut. Ce se intampla cu aceste modele culturale (care implica uneori si o religie diferita) care se instaleaza in spatiul altei lumi, altor traditii, altor modele de existenta si de cultura?"
Un cu totul alt tip de migratie - propus spre dezbatere participantilor la simpozionul de la Sinaia - este cea a oamenilor de stiinta. Pentru a ilustra complexitatea si paradoxurile acestei teme, Eugen Simion l-a citat pe marele savant Louis Pasteur, care spunea: "Stiinta nu are patrie, dar fiecare natiune are nevoie de stiinta".
Globalizarea,
o "victorie a uniformitatii asupra diversitatii"?
In scurtul sau cuvant introductiv, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, a tinut sa sublinieze faptul ca editia de anul acesta a seminarului "Penser l'Europe" este prima de dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Fapt remarcat si de Henri Paul, ambasadorul Frantei la Bucuresti, care a explicat: "Pentru prima data, Romania poate influenta deciziile europene".
"In contextul mondializarii, miza culturala este esentiala pentru Europa", crede Henri Paul, deoarece constructia politica si economica europeana "se distinge prin conjugarea radacinilor comune ale unor culturi si limbi diverse". Ofensiva modelelor anglo-saxone si dominatia globala a limbii engleze risca sa pericliteze tocmai aceasta diversitate. "Cele mai amenintate sunt culturile cele mai indeparate de universul cultural anglo-saxon" - este de parere diplomatul francez.
Pentru ca globalizarea sa nu reprezinte o "victorie a uniformitatii asupra diversitatii", ambasadorul Frantei la Bucuresti crede ca necesara este in primul rand vigilenta. Vigilenta intelectualilor, dar si a societatii civile. Este responsabilitatea tuturor sa transmita generatiilor viitoare valorile fundamenate ale culturii europene. Care sunt acestea? "Valorile diversitatii", explica Henri Paul, "respectul pentru libertatea de expresie, de gandire si de credinta, pentru diferentele de rasa, etnie sau orientare sexuala".
"Europa a inceput sa-si organizeze rezistanta"- a declarat diplomatul francez. Dovezi in acest sens sunt, in opinia sa, Conventia pentru diversitate culturala adoptata de UNESCO, infiintarea unui post de comisar european pentru cultura si crearea unor politici comune in domeniul cinematografiei. Un alt semnal incurajator: "circulatia operelor si a creatorilor se intensifica in Europa".
Doi fosti premieri indeamna
la "solidaritate europeana"
"Am negociat cu Uniunea Europeana 31 de capitole; nici unul nu se referea la cultura" - a precizat Adrian Nastase in deschiderea interventiei sale. Fostul premier PSD s-a referit mai ales la problemele cauzate de migratia masiva generata de deschiderea frontierelor.
"In ultimii ani, trei milioane de romani s-au deplasat in Occident. O populatie mai mare decat cea a Sloveniei. Cum poate fi gestionata aceasta situatie? Exista tentatia de a-i integra complet pe acesti nou-veniti, desi ei sunt purtatori ai unor importante traditii culturale." Adrian Nastase a vorbit despre necesitatea unei "solidaritati (generozitati) europene" si a deplans lipsa de comunicare si violenta manifestata uneori de comunitatile unde se instaleaza romanii.
Tot despre problemele migratiei a vorbit si Petre Roman. El a prognozat, insa, ca in numai cativa ani, Romania va atrage la randul ei valuri de emigranti, nu doar din Republica Moldova, ci si din Orientul mai indepartat.
Gil Aluja: teoriile economice clasice
nu mai functioneaza
Sub ochii nostri, lumea se transforma din temelii - a avertizat Jaime Gil Aluja, presedintele Academiei Regale de Stiinte Economice si Financiare din Barcelona. El a explicat ca toate teoriile economice considerate pana de curand imuabile dau acum rateuri. Sunt incapabile sa descrie noua realitate creata de globalizare. Totul trebuie regandit. Vechile modele - aplicate cu succes timp de decenii - nu mai functioneaza. Prognozele au devenit, deci, mai dificile si mai hazardate ca niciodata. O provocare pentru noile generatii de teoreticieni, care vor fi nevoite sa descopere mecanismele deocamdata necunoscute ale economiei mileniului trei.
Radivoje Konstantinovic: pledoarie
pentru traducerile literare
"Doar 5 la suta dintre cititorii lui Shakespeare pot savura textul original; restul de 95 la suta il cunosc doar din traduceri" - a remarcat profesorul sarb Radivoje Konstantinovic, seful catedrei de limbi romanice a nou infiintatei Universitati din Muntenegru.
El crede ca existenta unei politici coerente de sprijinire a traducerilor literare este astazi esentiala pentru accesul operelor de alta limba decat engleza la marele circuit cultural mondial. In lipsa acestor masuri, multe capodopere risca sa ramana in continuare necunoscute in afara granitelor nationale, condamnate la un destin marginal. Situatia este tragica mai ales in Europa de Est, explica profesorul Konstantinovic. Motivul este in primul rand de ordin economic: "Traducatorii literari sunt foarte prost platiti; incaseaza intre 1 si 5 euro pe pagina." Si totusi, responsabilitatea lor este imensa. De ei depinde daca, tradusa, o capodopera isi pastreaza sensurile si savoarea, sau devine un text anost. Munca lor echivaleaza adeseori cu un act de creatie. Nu se poate compara cu activitatea translatorilor care convertesc dintr-o limba in alta documentele birocratiei de la Bruxelles. Si totusi, acestia primesc cate 20 de euro pe pagina - subliniaza Radivoje Konstantinovic.
O alta problema sesizata de profesorul sarb este lipsa unor centre de formare pentru traducatorii literari. In Europa exista unul singur, in Belgia. Nu este, deci, de mirare - crede Konstantinovic - ca marii autori sunt, in general, prost tradusi - daca sunt! O solutie o ofera exemplul Spaniei si al Belgiei, care subventioneaza promovarea in strainatate a literaturii nationale. "Fiecare natiune are cateva zeci de carti mari; macar acestea ar trebui ajutate sa patrunda in circuitul international" - arata profesorul sarb. El explica: "Este in interesul identitatii noastre europene. Deocamdata, Europa de Vest stie putine despre Europa de Est. Nici macar vecinii nu se cunosc bine intre ei."
Stiinta nu are frontiere
"Cultura inseamna stiinta si arta" - a rezumat academicianul Maya Simionescu, director si co-fondator al Institutului de Biologie Celulara din Bucuresti. Pentru oamenii de stiinta, insa, globalizarea nu pare atat de amenintatoare. Dimpotriva. Reputatul neurolog israelian de origine romana Jean Askenasy o considera un progres exceptional in evolutia omenirii. Un proces la fel de inevitabil ca si maturizarea unui individ. Si, in final, la fel de benefic, in ciuda inerentelor tulburari de adaptare. Despre originala teorie a profesorului Askenasy - bazata pe un paralelism intre performantele creierului uman si cele ale societatii in ansamblul ei - am relatat pe larg intr-un numar trecut al suplimentului "Dosare ultrasecrete". La fel ca si Maya Simionescu, savantul israelian este convins ca, in stiinta, granitele sunt nefaste. Colaborarea, circulatia ideilor reprezinta cheia succesului. Or, in contextul globalizarii, ideile si informatiile circula mai repede ca niciodata in istorie.
Religie si cultura
Jean-Claude Perisset, reprezentantul Sfantului Scaun in Romania, a vorbit la Sinaia despre "Religie si cultura". Sau, mai bine zis, despre "Religii si Culturi". "Nimic din ce este omenesc nu este strain culturii, ba dimpotriva" - a subliniat nuntiul apostolic. Pe de alta parte, toate activitatile omului poarta amprenta dimensiunii sale religioase. Si toate domeniile culturii au produs capodopere inchinate credintei. "Religia are nevoie de cultura ca vehicul de difuzare, dar este, la randul ei, promotoare a culturii" - crede Jean-Claude Perisset, amintind fugar de Moise al lui Michelangelo sau de Missa Solemnis al lui Beethoven. Reprezentantul Vaticanului a explicat:
"Nu este suficient sa recunoastem rolul istoric al religiilor in favoarea culturii, trebuie sa facem si astazi posibil un dialog fructuos intre religii si cultura. Avem destule exemple in trecut care demonstreaza cat de nefasta a fost suprimarea valorilor religioase pentru cultura in general - si pentru cea europeana in particular. Fie ca ne gandim la Revolutia franceza, ori la distrugerile provocate de dictaturi, sau la saracirea centrelor noastre educationale prin alungarea religiei si a simbolurilor sale."
"Religia indeplineste un rol determinant pentru cultura, fiind sursa de inspiratie nu doar pentru opere de arta, ci, mai ales, pentru comportamentul social", a concluzionat Jean-Claude Perisset, incheindu-si interventia cu un citat din Ioan Paul al II-lea: "Crestinismul nu-si va fi indeplinit misiunea pana cand nu va deveni cultura".
Thierry de Montbrial, despre "granitele neclare ale Europei"
"Europa este continentul cel mai prost definit geografic" - a avertizat Thierry de Montbrial, fondatorul si directorul general al IFRI, unul dintre cel mai influente think-tank-uri din Franta. Editorialist la "Le Monde", de Montbrial a condus, in anii '70, Centrul de analiza si prognoza al Ministerului francez de Externe, apoi, intre 1993 si 2001, a fost presedintele Fundatiei pentru Cercetare Strategica. O voce, asadar, extrem de avizata in domeniul constructiei si controverselor europene.
"Uniunea Europeana este o realitate juridica. Dar, care e ambitia istorica a acestei organizatii? Nu cred ca trebuie cautat sa fixezi pe hartie un obiectiv precis al UE. Insistand sa-l identifici, risti sa faci mai mult rau decat bine. Constructia trebuie sa se faca in mod natural. Nu suntem cu totii de acord in ceea ce priveste obiectivele europene. Multi dintre noi am vrea ca, in 50-100 de ani, Uniunea Europeana sa fie o idee politica solida si coerenta atat in plan intern cat si in plan extern. Altii reduc proiectul UE la o piata a liberului schimb. Avem in fata doua puncte de vedere foarte diferite. Istoria va decide."
Orice se poate intampla si nici un proiect nu trebuie considerat prea ambitios, sustine Thierry de Montbrial, care este de parere ca adoptarea monedei unice a fost un adevarat miracol. La inceputul anilor '90, putini erau cei care credeau ca asa ceva ar fi posibil. "Moneda proprie facea parte din identitatea nationala. Sa renunte francezii la franci, nemtii la marci si italienii la lire? Iata ca s-a intamplat!"
Thierry de Montbrial crede ca, in final, la baza proiectului european se afla o singura mare forta: "dorinta de a trai impreuna".
Helene Carrere d'Encausse: raportarea la trecut
"Sentimentul de apartenenta este ceea ce ne uneste", crede si Helene Carrere d'Encausse, secretar permanent al Academiei Franceze si sovietolog de renume international. Ideea unei identitati europene nu este noua - a explicat ea, identificandu-i embrionii cu cateva secole in urma. Evident, aceasta identitate a fost culturala cu mult inainte de a deveni economica sau politica.
Carrere d'Encausse se teme, insa, de o posibila fractura: "Civilizatia secolului al XVIII-lea era o civilizatie a stabilitatii, a duratei. Acum traim intr-o civilizatie a imediatului, care risca sa lipseasca de continut cultura europeana."
In ceea ce priveste problema migratiilor, Carrere d'Encausse crede ca trebuie facuta o diferenta intre cele intra-europene (care nu pun mari probleme de adaptare si nu afecteaza constiinta nationala ), si cele (mult mai problematice) care vin din afara granitelor culturale ale Batranului continent.
Alexandru Zub: paradoxul nationalismului
O foarte interesanta interventie despre evolutia conceptului de natiune a avut academicianul Alexandru Zub. "Este un paradox destul de frecvent acela ca o idee benefica unei epoci devine funesta intr-o alta" - a subliniat reputatul istoric. El a explicat: "In secolul al XIX-lea, ideea nationala a contribuit la formarea statelor moderne, dar, in secolul XX, epoca a exceselor si extremelor, ea s-a dovedit nociva. Un adept al societatii deschise avertizeaza ca nationalismul are doua fete: una benigna, culturala, in cautarea unor mijloace de exprimare in acord cu nazuintele altor nationalitati - cum s-a intamplat la 1848; cealalta fata este primitiva, violenta, ostila celorlalti, radacina razboaielor civile. Prima viziune se armonizeaza cu filosofia societatii deschise, cea de-a doua provoaca, dimpotriva, inchiderea. Raportul care exista intre ele, chiar in cadrul celor mai stabile si articulate sisteme democratice, nu e usor de identificat.
Occidentul a parut surpins de amploarea manifestarilor nationaliste din fostul lagar sovietic. Ce cereau, in fond, azerii, armenii, moldovenii din Basarabia? Pretentiile lor de autonomie si apoi de independenta si suveranitate riscau sa arunce in haos intreaga regiune, iar vidul de putere intr-o regiune atat de vasta incuraja aventurismul politic, improvizatia, terorismul. Miscarile nationaliste din Europa centrala si rasariteana s-au dovedit a fi profund legate de criza economica, de saracie, dar si de interesul fostei clase conducatoare de a stopa reformele si de a bloca procesele de democratizare. Impotriva acestei tendinte nimic nu pare mai oportun decat <<unitatea polifonica>> a continentului, care exclude strategia de <<melting pot>> recomandata de unii strategi ai unificarii europene si chiar ai globalizarii."
Jacques de Decker: cultura si legile economiei de piata
"Europa este in primul rand un prodigios proiect cultural" - este de parere scriitorul Jacques de Decker, secretar permanent al Academiei Regale din Belgia. Dar nu numai atat. De Decker explica: "Sa ne imaginam ca Uniunea Europeana nu ar fi existat astazi. Statele care o compun ar fi fost deja falite. Europa unita este o formidabila garantie in vartejul globalizarii. Daca nu ar exista, astazi Organizatia Mondiala a Comertului ar fi facut legea aici."
In centrul globalizarii se afla notiunea de "concurenta" - a subliniat academicianul belgian. Pot fi lasate legile economiei de piata sa decida si in domeniul culturii? In Marea Britanie, cultura e considerata o marfa ca oricare alta; trebuie, in primul rand, sa fie rentabila. "Un principiu ingrijorator" - crede Jacques de Decker. Nu e de mirare, a adaugat el, ca statele mici se tem sa nu se "inece" in marele ansamblu european.
Razvan Voncu: integrarea europeana, fateta sau alternativa
la globalizare?
"Mondializarea este, evident, un fenomen inerent lumii moderne; el nu rezulta dintr-o decizie politica, ci din evolutia tehnologica a umanitatii" - este de parere Razvan Voncu. El explica: "Ca orice fenomen de amploare, modializarea prezinta aspecte pozitive si aspecte negative. Cele pozitive se refera la simplificarea accesului la informatie si tehnologie, facilitarea schimbruilor si dialogului cultural, posibilitatea punerii in circuitul mondial a unor resurse vitale pentru progresul umanitatii. Aspectele negative - care sunt si cele care risca sa afecteze definirea si functionarea Uniunii Europene - sunt legate de perpetuarea si adancirea prapastiei economice si culturale dintre Nord si Sud, aparitia unor fenomene de tip neocolonialist si chiar imperialist (cum sunt razboaiele pentru acapararea resurselor) si, in general, uniformizarea culturala si civilizationala tot mai accentuata.
Care sunt caile si modalitatile prin care mecanismele institutionale viitoare ale Uniunii Europene pot fructifica avantajele evidente pe care le ofera mondializarea, fara a importa fenomenele negative pe care aceasta le produce in alte parti ale globului? In opinia mea, actuala politica oficiala a UE - care consacra consensualitatea si dreptul la diferenta - este o politica buna. Care, daca va fi urmata cu consecventa si, mai ales, daca va beneficia de mecanisme concrete de aplicare, va reusi sa europenizeze mondializarea, in beneficiul cetatenilor europeni si al pacii mondiale."
Organizatori si participanti
Organizatorii celei de-a sasea editii a Simpozionului "Penser l'Europe" au fost: Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta (FNSA), Academia Romana, Academia Franceza, Institutul Francez de Relatii Internationale (IFRI) si Academia Regala de limba si literatura franceza din Belgia.
Comitetul stiintific a fost compus din academicienii Eugen Simion, Dan Berindei, Maya Simionescu, Jacques de Decker (din Belgia) si Thierry de Montbrial (din Franta).
Au participat la lucrari:
Jean Askenasy - neurolog, profesor universitar
Dan Berindei - istoric, vicepresedinte al Academiei Romane
Magda Botez - fost consul al Romaniei in Canada
Jose Casajuana i Gibert - presedintele Academiei Regale din Barcelona
Helene Carrere d'Encausse - secretar permanent al Academiei Franceze
Jacques de Decker - secretar permanent al Academiei Regale de Limba si Literatura Franceza din Belgia
Michel Farine - atasat pentru cooperare universitara si stiintifica la ambasada Frantei din Bucuresti
Jaime Gil Aluja - presedinte al Academiei Regale de Stiinte Economice si Financiare din Barcelona
Joachim Gironella Coll - membru al Academiei Regale de medicina din Barcelona
Vitor Candido Paim Gobato - ambasadorul Braziliei la Bucuresti
Ionel Haiduc - presedintele Academiei Romane
Dan Haulica - critic de arta, membru corespondent al Academiei Romane
Ion Iliescu - fost presedinte al Romaniei
Radivoje Konstantinovic - profesor universitar
Thierry de Montbrial - director-fondator al Institutului Francez de Relatii Internationale (IFRI)
Miruna Munteanu - jurnalist
Adrian Nastase - fost prim-ministru al Romaniei
Ahmet Rifat Okcun - ambasador al Turciei in Romania
Henri Paul - ambasadorul Frantei in Romania
Jean-Claude Perisset - nuntiu apostolic pentru Romania
Petre Roman - fost prim-ministru al Romaniei
Marina Sala - cercetator al institutului Lingvistic al Academiei Romane
Marius Sala - vicepresedinte al Academiei Romane
Eugen Simion - presedintele Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta (FNSA), membru al Academiei Romane
Maya Simionescu - director al Institutului de Biologie Celulara din Bucuresti, presedinte executiv al FNSA, membru al Academiei Romane
Razvan Voncu - lector universitar al Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti
