In primavara anului 1977, cand King era deja un autor cunoscut, dar si unul care se lupta cu dependenta de alcool si cocaina (ulterior isi va aminti vag ca a scris “Cujo”), motocicleta scriitorului s-a stricat in preajma unui atelier auto de langa Bridgton, Maine. Din senin un Saint-Bernard urias, furios si greu de stapanit a iesit din garaj si a fost la un pas sa il atace, fiind impiedicat de stapanul care nu a ezitat sa loveasca in plin animalul. A fost incidentul, aparent banal, care a stat la baza cartii. Romanul avea sa apara in 1981, i-a adus lui King un nou premiu, British Fantasy Award in 1982, si avea sa fie ecranizat (cu succes) un an mai tarziu, iar un remake este promis si probabil in viitor.
O poveste aparent banala, “Cujo” il are ca infricosator personaj principal pe un urias Saint-Bernard turbat, altadata un caine bun si bland, care se lupta cu simptomele si ajunge sa atace si sa ucida, starnind teroarea in fictivul si atat de familiarul orasel Castle Rock, unde se petrece actiunea multor romane si povestiri de Stephen King. Unul dintre cele mai bune titluri publicate de King si usor de inclus pe o eventuala lista a celor mai reusite 10 titluri (de ce nu o duzina, in definitiv), “Cujo” a starnit cu siguranta destule cosmaruri si datorita unui film inspirat, iar partea finala a cartii, in care Donna si fiul ei, Tad, sunt captivi in masina cu un Cujo dezlantuit afara, ramane si astazi un exemplu magistral al geniului. Dozand inspirat tensiunea din cadrul micii comunitatii (cadrul preferat de autorul pentru care orasul mic, in care cei mai multi se cunosc intre ei, este universul familiar), cu un caine care s-a transformat dintr-un animal de companie bland si iubitor intr-un monstru, practic nu din vina sa (pentru ca si Cujo este la randul sau o victima), cartea ce in sfarsit are o mult asteptata versiune romaneasca poate fi o excelenta introducere in lumea lui Stephen King.
Stephen King, Cujo, editura Nemira, 2022