Ctitorii

Cunoscuta sub numele de Institutul Academic Roman din Roma, Scoala Romana din Roma, Accademia di Romania in Roma sau Scoala Superioara Romana din Roma, Academia Romana din capitala Italiei a fost iiintata prin legea nr. 4285 din 22 octombrie 1920.

Numeroasele demersuri facute, dupa aceasta data, de catre reprezentanti ai elitei romanesti, in sensul identificarii fondurilor, al obtinerii sprijinului din partea societatii si statului pentru punerea in practica a unei astfel de idei generoase s-au dovedit fara folos.

 La 24 decembrie 1921, prin decret regal, director al Scolii Romane din Roma a fost numit Vasile Parvan. Acesta observa: "toate statele de cultura afirmata sau in devenire au un institut similar". Imediat dupa numirea sa ca director al Scolii, Parvan a convins pe Alexandru Lahovary - ministrul extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Roma - sa obtina concesiunea unui teren de la Municipalitatea Romei, pe care sa se construiasca un asezamant cultural. In actul de concesiune al primului teren se arata: "Comuna Roma acorda Natiunii Romane uzul vesnic al terenului de m.p. 4717,94, situat in Valle Giulia, cu conditia de a cladi o Academie Romana de Istorie, Arheologie si Belle-Arte, in timp de 5 ani si numai cu aceasta exclusiva destinatie".

La 10 octombrie 1924, intr-o scrisoare a lui Lahovary catre Mihai Oromolu, guvernatorul Bancii, se arata ca statul roman din cauza dificultatilor financiare, nu poate indeplini o opera pe care Banca Nationala era chemata sa si-o asume. Dupa planurile si proiectele arhitectului Giulio Magni costurile legate de constructia Scolii erau evaluate la circa 2 milioane de lire italiene.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a acceptat, la 29 octombrie 1924, sa suporte cheltuielile si a acordat un avans de peste 430 000 de lire pentru unele lucrari preliminare, intre care imrejmuirea terenului. Ulterior, la 20 noiembrie 1924, Banca a incheiat cu Petre Antonescu, ilustrul arhitect, promotor al unui stil national in arhitectura interbelica romaneasca,  un contract  pentru executia planurilor cladirii Scolii Romane din Roma. Dintre lucrarile arhitectului Petre Antonescu amintim: Palatul Primariei Capitalei, Casa C.I. Bratianu, Palatul Bancii Marmorosch Blank, Cazinoul din Sinaia, Palatele de Justitie din Buzau si Braila, Palatul Primariei din Craiova

In data de 2 iunie 1925, Banca Nationala avanseaza 1,5 milioane de lire italiene pentru primul lot de lucrari. S-a cerut concursul Legatiei Romaniei la Roma pentru supravegherea lucrarilor. Planurile lui Antonescu au fost acceptate de Municipalitatea Romei dar, in data de 30 noiembrie 1926, Directia Antichitatilor si Artelor Frumoase din Ministerul Instructiunii Publice Italian a oprit lucrarile, respinge planurile realizate in stil romanesc, pe motiv ca nu corespund stilului clasic al celorlalte cladiri din Valle Giulia.

Abia la 27 septembrie 1927, in urma negocierilor cu guvernatorul Romei, Legatia Romanie a comunicat faptul ca se mai acorda Scolii Romane 877,75 mp. Noul teren era oferit pentru compensarea pagubelor pricinuite de oprirea lucrarilor si de schimbarea planurilor si pentru retragerea cladirii cu 30 de metri fata de aleea Institutului de Arte Frumoase Moderne al Italiei. Totodata, se solicita reducerea volumului cladirii. La solemnitatea punerii pietrei fundamentale la 20 ianuarie 1928, eveniment la care a participat si Nicolae Titulescu, ministrul de externe al Romaniei la acea data, Banca Nationala a fost reprezentata de directorul Balanescu.

Faptul a avut un mare ecou in ziarele italiene , evenimentul fiind marcat si prin prezenta primului ministru italian, Benito Mussolini si a ministrului italian al Instructiunii Publice. Pe 30 mai 1929, Comitetul Executiv al Bancii Nationale a aprobat devizul celor patru loturi de lucrari intocmit de Petre Antonescu, iar la 7 august 1931, Banca Nationala a aprobat un nou lot de lucrari. In total, pentru ridicarea cladirii, amenajarea spatiilor aferente, dotarea cu mobilier s.a., Banca Nationala a cheltuit " in perioada dintre 24 noiembrie 1924 si 17 aprilie 1936 " 5 447 485 lire italiene, adica 49 754 534 lei. Cele mai multe din plati s-au efectuat prin Banca Comerciala Italiana din Roma.

Petre Antonescu a primit 5% din valoarea lucrarilor si i-au fost achitate cheltuielile de deplasare. Emil Panaitescu, directorul Scolii Romane, a trimis guvernatorului Bancii, la 27 mai 1934, urmatoarea epistola: "Am onoarea de a va inainta alaturat raportul prezentat Academiei Romane si Ministerului Instructiunii Publice asupra activitatii Scolii Romane de la Roma din acest an. Desi nu avem nici o obligatie regulamentara de a va inainta acest raport, socotim din partea noastra o recunoscatoare indatorire de a aduce la cunostinta domniei voastre, in forma oficiala, raportul asupra activitatii noastre anuale. Numai multumita nobilei generozitati a Bancii Nationale, activitatea Institutiei noastre a putut sa-si ia avantul din acest an". In actul de donatie se arata ca Banca Nationala a Romaniei daruieste Statului Roman imobilul ce s-a construit la Roma pe terenul concesionat Statului Roman de municipalitatea Urbei Roma in acest scop, prin actul din 6 decembrie 1921, situat in Valle Giulia din zona sud-vest. B.N.R., la staruinta lui Alexandru Lahovary, a eles maretia ideii marelui profesor si cercetator al trecutului poporului nostru, Vasile Parvan si a hotararii sa construiasca pe a sa cheltuiala, Palatul Academiei Romane din Roma. Astfel, Banca Nationala a incheiat sarcina luata asupra sa, aceea a ridicarii pe o colina in Valle Giulia, a unei cladiri in stil clasic, dominand imprejurimile, inconjurata de terase, alei si plantatii. Acest lacas, menit sa inlesneasca studiile si cercetarile de arheologie, istorie si belle arte, nepretuit tezaur si nesfarsit izvor de lumina spirituala, a fost donat de catre Banca Nationala a Romaniei statului roman. Sub indrumarea lui Vasile Paran, a lui Nicolae Iorga, Ion Bianu, Emil Panaitescu, a altor profesori romani, aici s-au format ilustri profesori, specialisti in domeniile arheologiei romane, istoriei antice, istoriei artei, filologiei clasice sau arhivisticii, precum: Dumitru Berciu, Ion Barnea, Mihai Berza, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei, Radu Vulpe, Grigore Florescu, Mihail Macrea, Alexandru Marcu, Haralamb Mihaescu, Bucur Mitrea, Dionisie M. Pippidi, Virgil Vatasianu, Ion I. Russu, Dinu Adamesteanu, George Calinescu si multi altii.

Numerosi membri ai Academiei Romane din Roma au continuat activitatea in Italia sau alte tari, in mod stralucit si civilizator. O activitate de prim ordin a Scolii Rom⮥ a fost organizarea, in mod regulat, de conferinte si cicluri de conferinte publice, cu participarea celor mai prestigiosi specialisti italieni si straini aflati la Roma, membri ai unor institute similare. Intre acestia: Roberto Paribeni, Ludwig Curtius, Alex. Boethius, Jerome Carcopino, Goffredo Bandinelli, Ettore Pais, Rene Cagnat, Henri Focillon, Franz Cumont, Emmanuel de Martonne si altii. Au fost vernisate expozitii de arta plastica romaneasca. Accademia di Romania in Roma a ajuns sa fie considerata drept una dintre cele mai active institutii de gen din Italia, avand recunoasteri entuziaste de la Paris, Berlin, Oxford, Cambridge si Bruxelles. Banca Nationala a oferit de asemenea un consistent ajutor, pe lista deschisa pentru subscriptie publica,  in vederea achizitionarii unui sediu pentru Institutul Sud-Est European al lui Nicolae Iorga. Cladirea urma sa adaposteasca pe artistii romani aflati departe de tara, pe studentii care urmau sa cerceteze in arhivele venetiene, precum si pe absolventii Academiei Comerciale sau, cum spunea Iorga, "pe calatorii culti capabili de a respecta Casa si de a onora tara". Astfel, s-a putut cumpara Palatul Correr, aflat in Piata Santa Fosca din Venetia, o veche dar impunatoare constructie cu 25 de camere, cu ferestre gotice si plafoane imodobite cu stucaturi din secolul al XVII-lea. Deschiderea solemna a sediului Institutului Sud-Est European de la Venetia a avut loc in 1930.