"Un lucru bun este că avem acum mai multe oferte de colaborare decât putem accepta", a apreciat Mungiu, adăugând că deşi respectă cinematografia americană, se va concentra în principal pe finalizarea trilogiei "Amintiri din epoca de aur"şi pe realizarea acestui gen de filme prin care s-a consacrat. El a precizat că filmul "4 luni, 3 săptămâni şi două zile" reprezintă doar prima partea trilogiei.
Mungiu a ţinut să arate că pentru el, ca regizor român, obţinerea premiului cel mare de la Cannes reprezintă adevărata confirmare profesională a valorii artistice, considerând Oscarul un premiu al cinematografiei SUA, specific sistemului american de promovare, popularizare şi mediatizare în rândul unui public care vizionează 95% filme de la Hollywood.
Prezentat în cifre, succesul filmului său este dovedit de faptul că a fost deja vândut spre distribuire, majoritatea contractelor fiind semnate în ultimele două săptămâni înainte de a primi premiul, în peste 30 de ţări, chiar şi în India, Islanda sau ţările Americii de Sud.
De asemenea, pelicula lui Mungiu a primit invitaţii de a participa la aproximativ 60-70 de festivaluri internaţionale de film, la acest succes contribuind nu numai acordarea premiului, ci faptul că "4 luni, 3 săptămâni şi două zile" a fost primul proiectat din cele 22 de filme înscrise la secţiunea sa, dar s-a bucurat de critică şi de aprecieri favorabile din partea presei prezente la Cannes.
Totodată, regizorul a mulţumit în primul rând colegilor săi de generaţie, care au obţinut în anii precedenţi alte premii la Cannes - Cătălin Mitulescu, Cristi Puiu şi Corneliu Porumboiu.
"Trebuie să recunosc că am fost perceput mai bine pentru că am capitalizat o simpatie născută în ultimii ani pentru filmul românesc al acestei generaţii", a spus Mungiu, care poate fi înscris alături de regizori ca Emir Kusturica şi Quentin Tarantino, singurii care au mai câştigat Palme d'Or cu al doilea film al carierei.
Mungiu a subliniat că succesul acestei generaţii de tineri regizori români, care nu reprezintă neapărat o şcoală, pentru că fiecare are percepţii diferite asupra cinematografiei, nu se datorează bunelor contacte făcute în Franţa, regizorii din Bulgaria sau Ungaria având de asemenea relaţii bune cu cinematografia internaţională, ci mai degrabă modului simplu şi direct, dar extrem de clar în a prezenta poveşti personale despre viaţa românilor în comunism sau în perioada de tranziţie.
"Cred că este o reacţie la stilul filmelor făcute înainte de 1989, care erau foarte încărcate şi revanşarde şi la faptul că acel cinema complicat, întortocheat şi metaforic nu mai este de interes pentru public, pe când noi, care avem vârste între 30 şi 40 de ani, ne-am exploatat experienţa tinereţii petrecute în comunism pentru a relata poveştile personale pe care le ştim fiecare şi a încerca să le sublimăm în peliculă", a spus Mungiu, care s-a inspirat în redactarea scenariului de la "4 luni, 3 săptămâni şi două zile" din întâmplările realeale unor cunoscuţi.
Mungiu a mai explicat succesul său şi al generaţiei căreia îi aparţine, arătând că, deşi este bun prieten cu Puiu, Mitulescu şi Porumboiu, există şi o competiţie între ei, fiecare încercând să facă următorul film mai bun decât al celorlalţi şi învăţând astfel din experienţele lor.
El a subliniat că s-a concentrat pe modul direct şi simplu de prezentare a poveştii filmului, prin faptul că nu s-a amintit deloc, pe durata celor două ore, momentul în care se petrece acţiunea, nefiind făcută nicio referire la perioada comunistă sau altă referire politică, evitându-se anecdotele prezente anterior în filmele româneşti, dar şi un oarecare formalism, totul centrându-se pe personaje.
"Ţin să mulţumesc şi actorilor care au spus povestea atât de bine încât la Cannes am auzit comentându-se că sunt nişte neprofesionişti pentru că prea erau atât de potriviţi şi croiţi pentru aceste roluri", a spus Mungiu, care i-a avut alături la conferinţa de presă şi pe Laura Vasiliu, Anamaria Marinca şi Vlad Ivanov.
De asemenea, laureatul Palme d'Or şi-a exprimat încrederea că din acest moment va fi mult mai uşor de realizat bugetul următoarelor producţii ale tinerilor regizori româneşti.
''Sper că am convins că merită să se investească mai responsabil în film şi nicidecum că noi, cei tineri, putem face în continuare lucruri foarte bune cu bani foarte puţini. Nu e normal să continuăm să mai lucrăm în felul acesta'', a subliniat Mungiu, amintind şi câteva dintre dificultăţile cu care s-a confruntat din cauza bugetului redus alocat producţiei peliculei.
Mungiu a refuzat să răspundă la întrebările presei legate de modul în care s-a făcut selecţia pentru finanţare de către Centrul Naţional de Cinematografie (CNC), adăugând că va vorbi mai târziu despre asta, în prezent dorind să se bucure de premiu.
"4 luni, 3 săptămâni şi două zile" va avea prima proiecţie publică în România vineri seară, la Cluj Napoca, în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), urmând să fie lansat în următoarea lună şi în cinematografele bucureştene şi din întreaga ţară.
Premiul Palme d'Or, obţinut la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes, reprezintă cea mai mare distincţie internaţională obţinută vreodată de cinematografia românească.
