Odihna la camp (1954)
Sursa foto: muzeuldeartatm.ro
Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova – 28 decembrie 1997, Bucuresti) este pictorul roman cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar si pentru alte genuri de tablouri si ilustratii de carti.
A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filozofie (1926 – 1930) si, in paralel, Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti. Prima expozitie publica a sa a avut loc in 1934 la Baile Herculane. Corneliu Baba isi continua studiile la Iasi, cu ajutorul lui Nicolae Tonitza. Primeste o diploma in Arte Frumoase in 1938 si este numit asistent al departamentului de pictura in 1939 si apoi profesor de pictura in 1946.
Putin dupa debutul sau oficial la Salonul de Arta din Bucuresti cu o pictura numita Jucatorul de Sah, a fost arestat si inchis pentru scurta vreme la inchisoarea Galata din Iasi. Corneliu Baba a reusit sa se impuna ca un ilustrator si artist desi a avut o relatie nu prea usoara cu autoritatile comuniste, care il denuntau ca fiind formalist. Se refugiaza in tablourile cu tarani si picteaza foarte multe scene din timpul rascoalei din 1907. Pictorul redescopera chipul si universul taranului roman, conferindu-le simbolul permanentei; din aceasta perioada dateaza panzele Intoarcerea de la sapa, 1943; Tarani, 1953; Odihna pe camp, 1954.
In 1965 primeste o medalie de aur la o expozitie internationala la Varsovia. In 1956, Baba a insotit Jucatorul de Sah si alte doua picturi la o expozitie din Venetia, apoi a participat la expozitii din Moscova, Leningrad si Praga. A desenat ilustratii pentru romanul lui Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor.
In 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictura la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din Bucuresti si a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. A participat la expozitii in locuri diverse precum Cairo, Helsinki, Viena si New Delhi, culminand cu o expozitie personala la Bruxelles in 1964. In 1962, guvernul roman ii acorda titlul de Artistul poporului, anul urmator devenind membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1964 va fi membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.
Cu putin timp inainte de moartea sa in 1997, Baba si-a publicat memoriile sale, Notele unui artist din Europa de est. A primit, postum, premiul de excelenta al Fundatiei Culturale Romane.
Aproape toate operele lui Corneliu Baba au ramas in Romania. Una dintre putinele opere din afara Romaniei este tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii sa-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea este portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Arta Timisoara) si portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, Bucuresti).
A.I.
editor artline.ro
21 decembrie 2011
Sursa foto: muzeuldeartatm.ro
Corneliu Baba (n. 18 noiembrie 1906, Craiova – 28 decembrie 1997, Bucuresti) este pictorul roman cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar si pentru alte genuri de tablouri si ilustratii de carti.
A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filozofie (1926 – 1930) si, in paralel, Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti. Prima expozitie publica a sa a avut loc in 1934 la Baile Herculane. Corneliu Baba isi continua studiile la Iasi, cu ajutorul lui Nicolae Tonitza. Primeste o diploma in Arte Frumoase in 1938 si este numit asistent al departamentului de pictura in 1939 si apoi profesor de pictura in 1946.
Putin dupa debutul sau oficial la Salonul de Arta din Bucuresti cu o pictura numita Jucatorul de Sah, a fost arestat si inchis pentru scurta vreme la inchisoarea Galata din Iasi. Corneliu Baba a reusit sa se impuna ca un ilustrator si artist desi a avut o relatie nu prea usoara cu autoritatile comuniste, care il denuntau ca fiind formalist. Se refugiaza in tablourile cu tarani si picteaza foarte multe scene din timpul rascoalei din 1907. Pictorul redescopera chipul si universul taranului roman, conferindu-le simbolul permanentei; din aceasta perioada dateaza panzele Intoarcerea de la sapa, 1943; Tarani, 1953; Odihna pe camp, 1954.
In 1965 primeste o medalie de aur la o expozitie internationala la Varsovia. In 1956, Baba a insotit Jucatorul de Sah si alte doua picturi la o expozitie din Venetia, apoi a participat la expozitii din Moscova, Leningrad si Praga. A desenat ilustratii pentru romanul lui Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor.
In 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictura la Institutul de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din Bucuresti si a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. A participat la expozitii in locuri diverse precum Cairo, Helsinki, Viena si New Delhi, culminand cu o expozitie personala la Bruxelles in 1964. In 1962, guvernul roman ii acorda titlul de Artistul poporului, anul urmator devenind membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1964 va fi membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.
Cu putin timp inainte de moartea sa in 1997, Baba si-a publicat memoriile sale, Notele unui artist din Europa de est. A primit, postum, premiul de excelenta al Fundatiei Culturale Romane.
Aproape toate operele lui Corneliu Baba au ramas in Romania. Una dintre putinele opere din afara Romaniei este tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii sa-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea este portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Arta Timisoara) si portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, Bucuresti).
A.I.
editor artline.ro
21 decembrie 2011
