Gindita ca un eveniment menit sa ne aduca aminte de cei 50 de ani de comunism, expozitia a desteptat in vizitatori reactii emotionale. Pe cei mai multi i-au miscat exponatele ce faceau parte din viata de zi cu zi a romanului traitor in 'epoca de aur'.
'Ce e aia coada?'
O doamna de 35-40 de ani, tinind de mina o fetita de vreo 10 ani, a lacrimat la vederea sticlelor groase de lapte prezentate intr-o sacosa de rafie, alaturi de un scaunel portabil. 'Uite!', ii spunea fetitei, 'cu sticlele alea stateam la coada la lapte cite o noapte intreaga. Mergeam cu toata familia, sa putem lua mai mult, sa ne ajunga citeva zile'. 'Ce e aia coada?', a intrebat fetita. 'Mai multi oameni care asteptau in fata magazinelor sa vina o anumita marfa.' 'Dar la ce va trebuia scaunelul?', a continuat fetita mirata. 'Pai, uneori asteptam ore in sir si, ca sa nu ne doara picioarele, luam cu noi un scaunel. Nu cred ca poti tu sa intelegi', s-a dat in cele din urma batuta femeia.
Cartea de munca a 'Tovarasului'
Pe documentaristul Cornel Mihalache cel mai mult l-a incitat profesional cartea de munca a tovarasului Nicolae Ceausescu expusa pe un stelaj. 'Ceausescu Nicolae, de profesie economist, categorie sociala: muncitor'. In respectivul document erau inscrisi anii de ucenicie la atelierul de cizmarie Alexandrescu, anii de puscarie considerati si aceia drept 'vechime in munca' si anii de activitate in sinul partidului. La rubrica limbi straine, initial fusese scris 'nu cunoaste', pentru ca apoi o mina ferma sa taie aceasta precizare si sa scrie pe deasupra, cu creionul, 'rusa si franceza'. Tot astfel au fost inmultiti din condei si anii de puscarie.
Cu sot sau fara sot
Cei trecuti de prima sau chiar de a doua tinerete priveau tristi fotografiile cuplului prezidential surprins in intimitate. 'Ia uite-i pe analfabetii astia jucind table. Pigmeii astia doi ne-au distrus viata', spunea un domn la vreo 50 de ani. 'Stiti ca eu am vazut Parisul abia dupa Revolutie, la peste 30 de ani. Invatasem franceza de mic de la bunica-mea si visul vietii mele a fost sa vizitez Parisul. Uite, acum fiu-meu studiaza in America. Aveam noi o astfel de sansa?! Toti cei de virsta mea au fost intr-un fel sau altul distrusi de comunism, in primul rind ne-a distrus visele!'
'Ia, uite aici', ne-a aratat un alt barbat niste canistre vechi de benzina. 'In canistrele astea ne faceam stoc de benzina. Pe vremea aia circulau o duminica masinile cu numar cu sot, o duminica cele fara sot', ne-a explicat el amabil. 'Intr-o duminica, taica-meu a uitat complet de asta si am mers la piata cu masina. Mergeam din piata-n piata, ca nu gaseai totul intr-un loc. Ne-a prins un militian zelos si tata a dat cu subsemnatul citeva zile la sectie Ehe-he, ce stiti voi, mai copii? Bine ca v-a ferit Dumnezeu!'
'Frig, foame si mai ales frica'
Astfel defineste ministrul Culturii si Cultelor, A-drian Iorgulescu, cel ce a deschis expozitia, 'epoca de aur'. 'M-am nascut in Republica Populara Romana, am mers la scoala in Republica Socialista Romania si iata ca Dumnezeu a fost bun cu mine, ca de altfel cu noi toti, si am supravietuit acestui cosmar.' Citiva dintre reprezentantii luptatorilor anticomunisti s-au declarat dezamagiti de faptul ca nici o expozitie de pe lume nu va putea arata lumii nici pe jumatate din ororile savirsite de fostul regim. 'Sintem nemultumiti si de Raportul Tismaneanu pentru ca nu are si o aplicare juridica', au adaugat ei.
'Pionierii cinta primavara tarii'
Citiva adolescenti s-au aratat de-a dreptul incintati de costumele de pionier. 'Marfa! Hai, ma, ca erau misto! Doamna profesoara, ati purtat si dumneavoastra chestii de-astea?', s-au intors pentru lamuriri spre o doamna. 'Da, dar nu in fiecare zi, ci numai la sarbatori cum e asta de azi, ziua lui Ceausescu, mai purtam la 23 august, la 1 mai Dar cravata rosie o purtam in fiecare zi.' Le-a explicat apoi ce insemnatate aveau tresele si snururile: 'Snurul rosu era pentru comandantul de grupa, o grupa era formata din elevii ce stateau intr-un rind de banci, cel galben pentru comandantul de detasament, adica pentru seful de clasa, si cel albastru pentru comandantul de unitate, adica pentru pionierul sef de scoala'.
Elevii s-au oprit apoi la costumele albastre, de premilitara. 'Astea le purtam in liceu la premilitara, adica ne pregateau sa luptam in caz de razboi. Invatam sa tragem cu arma', le-a explicat profesoara. 'Oau!!! Marfa!', comentau pustii. 'Cred ca era foarte distractiv!' 'Nu tocmai. Ni se dadeau niste pusti uriase, de fabricatie sovietica, atunci cind trageai aveau un recul atit de mare, ca iti disloca umarul din loc. Am facut si armata, in facultate', a continuat profesoara. 'Cum, si fetele faceau armata?' 'Da, studentele faceau armata. Ne tirau prin toate noroaiele'
'Macar ne dadea un serviciu!'
De la expozitie nu au lipsit nostalgicii. 'Domle, macar ne dadea un serviciu. Uite, eu acu, dupa 30 de ani de munca, am fost data in somaj si nu mai gasesc nicaieri de lucru', spune cu naduf o femeie. 'Ce folos ca acum sint magazinele pline, daca nu ai cu ce sa cumperi? Asa, se dadea la ratie, dar macar lua toata lumea la fel', a continuat suparata.
Ceea ce putea lua toata lumea era, conform standardelor alimentatiei rationale date spre cunostinta opiniei publice in ziarul 'Scinteia', oficiosul PCR: alimentatia unei persoane pe timp de o saptamina: 0,75 kilograme carne, 0,52 kilograme fructe, 1,51 kilograme lactate, 0,81 kilograme cartofi si 1,27 kilograme legume. Asta nu insemna ca aveai sa si gasesti un kilogram si jumatate de lactate saptaminal. Tot la gazeta era scris si numarul optim de kilograme pe care ar trebui sa le aiba un cetatean al Republicii Socialiste Romania, in functie de sex si virsta: pentru o tovarasa adulta care se respecta, la 1 metru si 70 de centimetri, 'greutatea maxima recomandata medical' nu ar fi trebuit sa depaseasca 60 de kilograme, iar pentru un om al muncii in putere, un barbat de 1 metru si 80 de centimetri, 70 de kilograme erau deja cam mult. Din ratia de alimente asigurata de conducerea de partid si de stat, cu greau se atingea insa greutatea inscrisa in 'recomandarile medicale'.
Expozitia 'Amintiri din Epoca de Aur' va fi deschisa pina pe 26 februarie, iar pretul biletului este de 3 lei.
Gabriela Lupu
