Constantin (Costache) Negruzzi s-a nascut in anul 1808 in localitatea Trifestii Vechi (astazi cunoscuta sub numele de Hermeziu), in apropiere de Iasi, tatal sau fiind Dinu Negrut. Mama viitorului scriitor, Sofia Hermeziu, moare dupa un an de la nasterea lui Constantin. La fel ca multi alti copii din familii boieresti Costache ia lectii de limba greaca si deprinde, dupa cum povestea mai tarziu, sa citeasca in romaneste mai mult singur. Odata cu izbucnirea revolutiei din 1821 tatal se refugiaza in Basarabia, impreuna cu fiul sau, si la Chisinau se va produce intalnirea care il va marca pe Constantin Negruzzi pentru tot restul vietii, si in buna masura ii va influenta si decizia unei cariere literare - Puskin. Tot aici va lua si primele lectii de franceza - un emigrant ii va servi drept dascal - si in buna masura datorita fascinatiei pe care o exercita marele poet rus scrie si primele sale pagini literare, evocand stangaci si emotionat perioada petrecuta in exil. Revine in tara si dupa moartea tatalui (1826) va fi o vreme copist la visterie, post foarte dorit si de alti fii de boieri, si va face si primii pasi in viata politica, respectand astfel cutumele si moda epocii, apoi va ocupa diverse functii administrative. In 1837 va fi de altfel ales deputat de Iasi, va fi functionar superior si chiar director al teatrului din oras. Oras pe care il va si conduce din 1840 cand este ales primar, un edil care incerca sa schimbe orasul, fara sa renunte vreo clipa la pasiunea pentru literatura, fie ca era vorba de traduceri si adaptari, fie de scrieri originale. Interesant este ca nu se va implica in evenimentele din 1848, se va retrage chiar din viata publica, revenind ulterior in diverse functii prestigioase - judecator, membru in Divanul domnesc, deputat, directorul al departamentului Finantelor, etc.
Isi reincepe activitatea literara ca traducator, adaptand scrieri de Puskin, Hugo - celebrele balade, o munca epuizanta pentru autor -, scriind si publicand si poezie originala, paradoxal mai putin reusite decat talmacirile din autori straini, dar interesante astazi mai mult ca document de istorie literara. De mai mare succes se vor bucura scrierile in proza, ce variaza de la amintiri si evocari (Amintirile din junete, cum inspirat le numeste) la nuvele si povestiri, unele surprinzatoare astazi prin finetea analizei psihologice - Zoe, O alergare de cai. Marele sau succes va fi insa legat de prestigioasa revista Dacia Literara, in primul numar al acesteia fiind publicata nuvela istoria Alexandru Lapusneanul, considerata prima scriere de gen din literatura romana si primita de critici si cititorii vremii cu un real entuziasm.
Costache Negruzzi a fost pasionat de si dramaturgie, fie ca era vorba de traduceri si adaptari (uneori destul de libere) sau de opere originale - farse si vodeviluri, la moda atunci), si nu este doar un autor ci si un bun administrator al teatrului iesean, incercand mereu sa aduca texte noi si sa atraga cat mai mult public. O parte interesanta a operei sale o reprezinta "Scrisorile", reunite in volumul Negru pe alb, redactate intr-o maniera mult mai relaxata, nu lipsita de umor si ironie, amestecand amintirile si povestirile cu portrete (nu lipsite uneori de o doza de malitie) ale unor personalitati literare celebre atunci.
Constantin (Costache) Negruzzi a murit pe 24 august 1868. Daca astazi este cunoscut in special datorita nuvelei Alexandru Lapusneanul, in perioada vietii era considerat unul dintre scriitorii importanti, un traducator (unul dintre putinii) foarte apreciati si in egala masura un prozator si dramaturg original.
Foto: wikipedia.org
