Cartea este o dubla analiza, politica si militara, intr-un moment in care "asistam azi la o pervertire a notiunii de geopolitica, dar C. Corneanu nu cade in aceasta capcana" (Col. Petru Otu). Autorul a schimbat optica asupra unei extrem de dense perioade si pentru ca o istorie este cunoscuta si citita indeobste prin ochelarii invingatorilor. "Dupa ce, aparent, istoria dintre 1940-1945 pare epuizata, clasificata, iata ca apar secvente intregi de innoiri, C. Corneanu dorind sa rezolve probleme, nu doar sa le puna", a spus academicianul Florin Constantiniu. De altfel, legat de noi perspective asupra istoriei consumate (care arata altfel decat cea "oficiala"), academicianul F. Constantinescu pregateste un volum socant privind violurile, abuzurile si crimele trupelor americane de ocupatie in Europa, dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Toate concluziile de dupa lectura cartii lui C. Corneanu converg spre ideea ca Romania de azi este in egala masura un produs si o victima a unor decizii covarsitoare, care au dus la realitatea de azi si la caducitatea oricarei posibile alte istorii. La aceste decizii au contribuit factori extrem de complicati: "Conjuratia politicienilor de la Bucuresti, defetismul unor inalti comandanti militari de pe front, tradarea, incapacitatea de comanda si initiativa de lupta a unor conducatori militari, frica de raspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german si, nu in ultimul rand, inamicul aveau sa contribuie la pierderea 'Bataliei Moldovei' (19-23 august 1944) si, implicit, a 'Bataliei pentru Armistitiu'". In urma actului de la 23 august 1944, Romania a deschis Armatei Rosii portile spre centrul Europei si spre Balcani, consecinta de neinlaturat fiind instaurarea "regimurilor de democratie populara" in Europa de Est, ulterior, societati aservite ideologiei comuniste, de "dincoace" de Cortina de Fier.
Iar daca ne dam seama de faptul ca, daca s-ar fi decis rezistenta armata pe Nistru in momentul Ultimatumului sovietic (28 iunie 1940), aceasta curajoasa hotarare ar fi schimbat istoria contemporana pana la constientizarea faptului ca actualul stat moldovean, ca artefact politic, n-ar mai fi existat.
Avem de-a face cu o carte de mare forta si un act de asumare responsabila a interpretarii unei istorii ce parea definitiv scrisa.
Carol Harsan
