Situata in partea centrala a Greciei, in intinsa Campie a Tesaliei, regiunea Meteora reprezinta unul dintre cele mai consacrate obiective cuprinse in traseele de turism religios. Punctele de atractie care au impus-o pe plan international sunt monumentele naturale si cele culturale caracterizate de o admirabila stare de conservare si originalitate.
Orice calator ajuns intaia data la Meteora are placerea sa descopere modul sublim in care natura, traditia si credinta se impletesc. Formatiunile geologice uriase, unice in lume, infatisate ca o adevarata padure de stanci au reprezentat din vechime locuri de rugaciune pentru calugarii greci sau de alte nationalitati.
Marturie stau pesterile ce prezinta urme de locuire, manastirile ortodoxe functionale si cele care au fost parasite in diferite etape ale istoriei. Pentru lumea ortodoxa complexul monastic de la Meteora are o inestimata valoare, fiind considerat al doilea mare cetru de viata monahala dupa Muntele Athos.
Cele mai importante manastiri functionale care pot fi vizitate in prezent sunt: Manastirea Marele Meteor, Manastirea Varlaam, Manastirea Sfanta Treime si Manastirea Rusanou. Din cauza dificultatii cu care materialele au fost urcate, constructia lor s-a finalizat la cateva decenii de la inceperea lucrarilor.
Picturile murale executatea cu maiestrie si scaunele sculptate in lemn capteaza intreaga atentie vizitatorilor. Din fericire, complexul de monastic de la Meteora este mai permisiv in privinta vizitatorilor decat Muntele Athos, avand dreptul de a vizita obiectivele atat barbatii cat si femeile.
Nu mai putin interesant din punct de vedere etno-cultural este oraselul Kalambaka, situat la poalele stancilor, a carei populatie se ridica la aproape 12 000 locuitori. Fizionomia sa este pe alocuri rurala si cuprinde constructii cu valoare arhitectonica.
Multe dintre dintre cladiri adapostesc ateliere in care se confectioneaza instrumente muzicale, icoane si suveniruri iar altele adapostesc cafenele sau restaurante cu specific grecesc.
Legatura poporului roman cu aceste teritorii este cu atat mai profunda cu cat in urma cu secole aici soseau pastorii vlahi din partile Muntilor Carpati in perioada anotimpului rece, lucru reflectat in prezent si de numarul ridicat al aromanilor, numiti adesea vlahii din Balcani.
