Binecuvantat an pentru cultura romaneasca a fost 1530, anul in care Petru Rares si marele logofat Toader Bubuiog au ctitorit Manastirea Humorului, manati de credinta fierbinte in Dumnezeu. Era un obicei al vremii ca, din respect pentru cele sfinte si pentru ctitorii mai vechi, oamenii cu stare sa recladeasca din temelie bisericile si lavrele inaintasilor.
Obiectivul a fost denumit dupa satul langa care se afla, dar si in amintirea bisericii mai vechi ridicata pe la 1415 sub Alexandru cel Bun al Moldovei, si daramata probabil in vremea multiplelor campanii militare din timpul lui Stefan cel Mare. Manastirea Humorului impresioneaza prin cea mai veche pictura exterioara din Bucovina si din intreaga tara, ce il are ca autor pe “Toma, zugrav de Suceava” (1535).
Pe langa vechimea considerabila, atrag atentia numeroasele elemente de sorginte popular ce insotesc reprezentarile grafice: buciumul, lavita, stergarul. Printre scenele iconografice care capteaza atentia in exterior se gasesc: imnul acatist al Bunei Vestiri, Asediul Constantinopolului, parabola fiului risipitor si Judecata de Apoi. In interior remarcabile sunt: Cina cea de Taina (absida altarului), Ospetia lui Avraam (conca de sud), tabolul votiv, Maica Domnului (cupola pronaosului), icoanele de factura bizantina (sec. XVI), portretele ctitorilor (firidele gropnitei) si pietrele de mormant.
Asediul Constantinopolului poarta mesajul antiotoman specific vremii. Pictura murala este caracterizata prin unitate de tonalitate cromatica, predominante fiind nuantele de rosu-purpuriu, brun-roscat si rosu-violet.
Complexul monahal actual se compune din edificii provenite in etape istorice diferite, astfel, biserica “Adormirea Maicii Domnului” dateaza din anul 1530, ruinele caselor manastiresti din secolele XVI-XVIII, turnul lui Vasile Lupu din 1641 iar clopotnita abia din sec. al XIX-lea. Edificiu de plan treflat fara turla pe naos ca si in cazul altor ctitorii boieresti.
Elementul particular este pridvorul deschis cu arcade, inovatie in epoca determinata atat de traditia constructiva locala (prispe, foisoare) cat si de influentele renascentiste din exterior (loggia preluata mai tarziu si de "stilul bracovenesc"). O noutate este si tainita situata deasupra gropnitei, in care se pastrau obiectele de pret in nenumaratele zile de restriste.
I. C.
editor artline.ro
