In ciuda celebritatii sale (sau poate tocmai din cauza faimei) Monet era o persoana care impunea o distanta intre viata intima si "Monet pictorul", si chiar daca erai primit in universul retras al celebrului pictor nu insemna ca te numarai printre prietenii sai. Si chiar dintre acestia prea putini stiau ca Monet avea si o colectie secreta (mai mult sau mai putin) de arta, pe care foarte, foarte putini dintre ei aveau sa o vada vreodata. Pastrata departe de ochii curiosilor, carora le erau prezentate tablourile lui Monet sau gradinile amenajate dupa gustul sau, colectia cuprindea picturi si desene, gravuri si sculptura, semnate de nume importante din vremea sa si de artisti care aveau sa devina mai tarziu celebri, dovedind ca Monet avea nu doar talent de pictor, dar si instinct de colectionar redutabil. In timpul vietii sale aceasta colectie avea sa devina o adevarata legenda, despre care multi discutau fara sa o fi vazut, iar Monet insusi prefera sa pastreze tacerea sau sa spuna rareori cateva cuvinte, schimband repede subiectul. Nici macar nu a tinut un inventar al lucrarilor stranse cu pasiune, sau cel putin dupa moartea sa nu a fost de gasit. O lista facuta ulterior avea sa fie distrusa in vremea celui de al Doilea Razboi Mondial, si nimeni nu era sigur ca Monet nu va fi pastrat unele piese in alta parte. Cea mai mare parte a colectiei i-au ramas lui Michel Monet, fiul maestrului, insa destule piese erau pur si simplu pierdute.
Peste decenii, si dupa eforturi demne de un film pasionant cu detectivi si anchete din lumea artei (si aici este nevoie de intuitie si documentare acerba) misterioasa colectie Monet a fost reunita si in sfarsit prezentata intr-o expozitie-eveniment gazduita in perioada 14 septembrie 2017 - 14 ianuarie 2018 de Muzeul Marmottan Monet. Institutia pariziana care a avut sansa de a primi din partea lui Michel Monet colectia mostenita dela tatal sau, in vreme ce alte picturi si sculpturi ce au facut candva parte din comoara ascunsa a lui Claude Monet se gasesc in depozitele National Gallery din Londra sau la Metropolitan Museum of Art.
Purtand titlul atat de simplu de "Monet Collectionneur", expozitia pariziana este mai mult decat o simpla prezentare a tezaurului strans cu migala, pasiune si cheltuiala de un colectionar discret si surprinzator de inspirat, cu totul altceva decat o simpla enumerare vizuala a unor picturi purtand semnaturi devenite astazi clasice.
Claude Monet stia sa cumpere acele tablouri, desene, sculpturi care nu doar ii placeau, dar cumva (dupa cum avea sa confirme trecerea timpului) investea in pictori ale caror creatii sunt astazi un vis pentru multi colectionari si o achizitie excelenta pentru muzee. Fascinant este ca astazi curatorii si vizitatorii expozitiei descopera ca Monet ii prefera, se pare, pe Renoir si Paul Cezanne (peste o duzina de lucrari ale fiecaruia au fost adunate cu migala), alaturi de Pissarro sau Rodin, Signac sau Delacroix, sculptura si grafica, in total 120 de piese de rezistenta pentru orice colectie. Si o buna parte a colectiei lui Monet o reprezentau stampele japoneze, pentru care facuse o adevarata obsesie, si se povesteste ca la un moment dat se putea spune ca este, dintre artistii plastici, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai genului.
Potrivit biografilor artistului acesta ar fi achizitionat primele lucrari in 1859, pe altele le-ar fi primit in dar de la pictorii si sculptorii care ii erau prieteni, insa abia peste aproximativ doua decenii se poate spune ca Monet era cu adevarat un colectionar autentic. Si interesant este ca mai tarziu, cand si-ar fi permis o buna parte dintre lucrarile scoase la vanzare, Monet prefera sa ramana un cumparator discret. Chiar foarte discret. Devenise o prezenta obisnuita la expozitii, galerii, licitatii, observa in tacere si retinea lucrarile pe care le dorea, fara sa le cumpere vreodata personal, ci doar prin intermediul vreunei cunostinte sau prieten, prin negustorii care deja ii cunosteau dorinta de a tine totul secret, uneori negociind direct cu artistul.
foto:
https://monetcollectionl3.wordpress.com/category/techniques/
Decembrie 2017