Cand Peter a inceput sa auda tot mai des batai in peretii camerei sale, parintii i-au spus ca a fost doar un vis urat. Ca i s-a parut. Este o casa veche, cu multe probleme si povesti, asa ca este normal sa mai auzi tevile, lemnul care se usuca, zgomote de tot felul. Peter a continua sa le spuna ca aude batai, noapte de noapte, asa ca mama si tata, zambitori si iubitori ca intotdeauna, i-au spus ca are o imaginatie prea vie, prea bogata. Care ar putea sa ii aduca multe probleme intr-o zi.
Peter nu are de ales si cere ajutor in alta parte, pe masura ce parintii sunt tot mai stricti, mai nervosi, si parca incearca sa ascunda ceva. Sa il tina departe de lumea din jur. Sa il convinga ca intotdeauna familia este cea mai importanta, chiar daca pentru ea trebuie sa faci sacrificii si sa iei decizii dificile. Numai ca Peter incepe sa inteleaga ca parintii ar putea sa ascunda un secret care ii schimba si pe care trebuie sa il accepte sau lucrurile se vor schimba. In rau. Si nimeni nu il va putea salva.