Cine a fost Clara Peeters? Se stie ca s-a nascut si a trait in Antwerp (posibil sa fi fost botezata in anul 1594, care ar trebui sa fie si anul nasterii), ca ar fi calatorit la Amsterdam si Haga in 1612 si posibil in 1617, si chiar ca s-a casatorit in 1637 (sau in 1639). Poate fi si o simpla coincidenta de nume in arhivele din Antwerp, si ar fi vorba de o alta Clara Peeters, nume nu tocmai neobisnuit. Interesant este ca in cataloagele tinute de colectionarii flamanzi ai vremii nu apar lucrarile ei, care erau insa cumparate, potrivit hartiilor, in Olanda sau Spania. Nu stim astazi nici macar cine i-a fost profesor, cine i-a dat primele lectii si mai ales cum a deprins primele elemente de compozitie si mai ales cum si-a format stilul de maturitate artistica. Se crede astazi ca ar fi facut parte din Ghilda pictorilor din Antwerp, poate ca a fost la un moment dat eleva cunoscutului Jan Brueghel cel Batran sau a altor pictori importanti in voga.
Poate ca a renuntat sa mai picteze dupa casatorie, asa cum s-a intamplat si cu alte artiste, dar cum doar aproximativ un sfert dintre lucrarile ei sunt datate si aceasta este doar o supozitie. La fel ca si mai generoasa presupunere ca s-a bucurat de succes si a avut chiar o mica scoala sau un atelier, care ii aducea nu doar venituri dar si recunoasterea breslei. In absenta documentelor totul este doar o poveste plina de neclaritati, insa opera ei, atat cat s-a pastrat si ii este atribuita fara incertitudini, impresioneaza si astazi.
Printre aceste lucrari s-a pastrat si un portret, un rar exemplu cand Clara Peeters trateaza alt gen decat natura statica, una din acele compozitii cunoscute sub numele de “vanitas” in epoca si mai tarziu, care ar fi in fapt un autoportret
datand din anul 1610. Purtand haine elegante dupa moda vremii, cu bijuterii scumpe si asezata la o masa acoperita cu monezi de aur si argint, o pereche de zaruri, o vaza cu flori, elegante si masive piese de aur si alte elemente, Clara Peeters (daca este cu adevarat pictorita) apare ca o femeie foarte bogata, dintr-o familie cu siguranta respectat si influenta, care ar picta mai mult ca o pasiune decat din nevoia de a-si vinde tablourile. Obisnuia sa isi semneze naturile moarte “Clara Peeters” sau “Clara P.” si adesea le data, cele mai multe in intervalul 1607 – 1621, si folosind conventiile genului fascineaza si astazi prin diversitatea elementelor din compozitie, texturi, culori si felul in care introduce efecgele de lumina. In afara celor aproximativ 40 de panze mai exista alte cateva zeci care i-ar putea apartine sau, confirmand o alta teorie, au fost facute in atelierul tutelat de ea, eventual cu interventiile sale.
Prima sa lucrare datata este din 1608, cand stilul era deja matur, sigur, experimentat, ceea ce o face pe Clara Peeters unul dintre primii creatori de naturi moarte si scene florale din arta europeana, cu atat mai mult compozitii de un asemenea nivel. Si in afara fructelor, legumelor, a vanatului sau, de ce nu, a elementelor mai putin obisnuite – intr-un tablou apare inclusiv o veverita avand la picioare cateva ghinde, surprinsa intr-o postura ghidus-vorace – si decorative, pentru Clara Peeters redarea suprafetelor metalice – cani, potire, farfurii, fructiere, cupe – a reprezentat o provocare si o veritabila obsesie. Si nu doar ca a reprodus adesea cu o fidelitate uluitoare reflexiile, jocurile de lumini si stralucirea metalului, dar ca intr-un joc si-a surprins portretul in apele cupelor si vaselor de pe mese.
Foto: wikipedia.org
