Deocamdată, reprezentanţii Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) vorbesc despre alocarea celui mai mare spaţiu din imobilul de pe Victoriei pentru pinacotecă. "Peste 5.000 de tablouri cu o valoare incomensurabilă vor ieşi la lumină şi vor putea fi admirate într-un singur loc. Vorbim despre peste 20 de Grigoreşti, zeci de Pallady şi, bineînţeles, despre «Atacul de la Smârdan» al lui Grigorescu, pe care îl vom recupera, ca şi multe alte tablouri, de la muzeele din Capitală", spune expertul Ioana Cristea, şef al secţiei Artă, din cadrul Muzeului Bucureşti. Ea adaugă că, în sfârşit, acest muzeul al artei bucureştene, care, de la înfiinţarea din 1933 şi până astăzi, a fost perindat prin 11 locaţii, va avea viaţă, pentru că "un muzeu fără sediu este inexistent".
După modelul Muzeului Metropolitan New York
Directorul MMB, Ion Ioniţă, care se autocaracterizează ca fiind o persoană superstiţioasă, nu vrea să intre în prea multe detalii despre viitoarea locaţie a Muzeului Capitalei. "Pot să spun însă că în clădirea CEC vor intra mai multe muzee, ca să nu mai existe nicio discriminare, dar asta vom vedea abia după ce vor fi gata proiectele legate de amenajare interioară, de compartimentare", explică Ioniţă. Cert este că directorul MMB are pretenţii, pentru că, spune el, "va fi o copie mai mică a Muzeului Metropolitan de la New York".
Imobil rezistent, construit de către un arhitect francez
Palatul CEC a fost construit între anii 1895-1900. Arhitectul care s-a ocupat de clădire a fost Paul Gottereau, francezul care a realizat şi proiectul Palatului Cotroceni. Clădirea este apreciată de către experţi ca fiind una foarte rezistentă, iar cutremurele din ultimii o sută de ani nu i-au afectat serios structura.
23 aprilie 2007
