Insesi putinele grupari care exista isi consuma intr-o tacere rareori tradata de intruziuni zgomotoase, vocatia. Atelierul, spatiul-cochilie al artistului, aduna lacom si matern, imagini si forme, teoretizari si sintagme, intrebari si solutii. Compozitie "After"- Florin In artele vizuale romanesti, Florin Ciubotaru este un nume cat o lunga poveste minunata. Andrei Ciubotaru, fiul pictor este un nume cat un inceput de poveste minunata. El stie acum din propria cunoastere, dar si din vocatie ca pictura, pe langa o suma de legi, este nu mai putin, caracter, adevar si seductie. Prin imagini, cei doi s-au infuzat reciproc cu plasmuiri vitale, au dialogat si au reusit sa inchege o marturisire comuna de mare frumusete. Asta nu inseamna ca Andrei Ciubotaru nu-si respecta propriul limbaj, propriul drum, propriile confruntari interioare, cu atat mai mult cu cat l-a avut profesor la facultate pe regretatul pictor Florin Mitroi de la care a avut ce invata. Expozitia comuna de la "Caminul Artei", "F & A", (Florin&Andrei), "Tuning" (before-after), deschisa pe 15 noiembrie a.c., e o demonstratie armonioasa si logica de construire si deconstruire a limbajului pictural, prin interventia repetata a lui Florin Ciubotaru pe suprafetele pictate de Andrei Ciubotaru si a lui Andrei Ciubotaru pe lucrarile lui Florin Ciubotaru. Gestul in sine nu este nou, nu este o "gaselnita" a celor doi, stiut fiind faptul ca practica picturala, muzicala si scriitoriceasca il are stocat si memorat in istoria culturala a lumii. Ceea ce este de admirat insa in plus la aceasta "cursa de obstacole" a imaginarului, la cei doi, este complementaritatea, suprapunerea literala a limbajului, nu neaparat in forma si culoare, ci in spiritul tandru-mustrator al unei ordini picturale, impusa ca un raspuns al privirii si folosind aceleasi elemente si aceleasi mijloace.
Asistam la o persuadare a cotidianului, reimprospatat continuu si insotit de "vigilenta" creativa si, nu mai putin, la o lectie de virtuozitate cromatica ce se cere citita cu punctuala atentie. Caminul Artei gazduieste una din expozitiile cele mai provocatoare din ultimul timp, care ar merita o calatorie si prin alte galerii din tara si, de ce nu, chiar inafara tarii, la Centrele Culturale romanesti care inca mai lucreaza la propria identitate.