De cind editurile mari accepta si publica debutanti, drumul tinerilor autori de la manuscris la lansare s-a scurtat considerabil. In 2004, Polirom le-a dedicat chiar o colectie, Ego.Proza, iar anul trecut poetilor li s-a deschis calea spre rebranduita Carte Romaneasca. Toate acestea au schimbat plaja de optiuni pentru tinerii dornici de lansare. Acum, tot ce le trebuie e sa produca volume bune, pe care sa le trimita la edituri si sa-si ia doza de rabdare, pentru ca asteptarea s-ar putea prelungi. In urma cu sase ani insa, Razvan Tupa, acum unul dintre poetii cu volum si CD la Cartea Romaneasca, imprumutase in jur de cinci milioane de lei vechi ca sa debuteze pe cont propriu. Volumul Elenei Vladareanu, 'Pagini', a aparut in 2002 la Editura Timpul pentru ca autoarea cistigase la Piatra-Neamt concursul de debut 'Aurel Dumitrascu'.
Cind cistigi si cind dai banii
Tot un concurs l-a ajutat si pe Radu Pavel Gheo sa debuteze. Volumul lui de proza 'Valea cerului senin', de care nu prea stie nimeni, a cistigat la concursul de manuscrise organizat in 1996 de Editura Athena din Bucuresti si de revista 'Orizont' din Timisoara. Asa si-a vazut Gheo cartea de debut, dar a primit si bani drept premiu. Pentru al doilea volum insa, 'Despre science-fiction', o carte de teorie si critica literara, tinarul autor a scos banii din propriul buzunar. Mai precis, a achitat jumatate din suma necesara ca sa apara la Editura Omnibooks, care a contribuit cu cealalta jumatate. Pentru cele aproximativ 500 de exemplare scoase, a platit in jur de 200 de dolari. 'Volumul acesta voiam eu sa-l scot pentru ca plecam in America si stiam ca nu ma mai pot ocupa de literatura pentru o vreme. Asa ca am apelat la un prieten de la aceasta editura. Apoi el a trimis o parte dintre carti celor interesati. Stiam ca n-o sa se vinda', afirma Gheo, constient ca teoria SF-ului n-are mare cautare pe piata autohtona de carte.
'Haiducie editoriala
'Acum e suficient sa scrii o carte buna pentru a publica', este de parere prozatorul Florin Lazarescu, proaspat premiat in Austria pentru romanul 'Trimisul nostru special'. 'Cind am debutat eu, era inca haiducie', afirma el. Totusi, sa practice 'haiducia' editoriala nu i-a speriat pe cei citiva autori ieseni, printre care si el, care si-au facut asociatie culturala cu editura proprie, sub numele de 'Outopos'. 'Aici am debutat zece scriitori, printre care eu, Lungu, Teodorovici', povesteste Lazarescu. Primul lui volum de povestiri, 'Cuiburi de visc', publicat acum sase ani, a aparut in 500 de exemplare si l-a costat 200 de dolari, pentru ca a platit doar tiparul. De restul, de la paginare la corectura, s-au ocupat el si colegii lui. Banii pe care debutantii ieseni ii investeau in propriile carti proveneau din sponsorizari de la companii private sau chiar din portofelele lor personale. Cistigurile lor au fost in carti si experienta editoriala, cum singuri marturisesc.
Ieri refuzat, azi publicat
In vremurile de 'haiducie' literara, Razvan Tupa lucra intens la volumul sau de debut, pentru care a ajuns sa aiba si cinci variante. Apoi si-a trimis productiile la cinci edituri, fara nici un raspuns. Totusi, dupa ce a scos bani din buzunar si a apelat la o editura mica pentru a-i duce versurile in tipografie, volumul 'Fetis', publicat in 2001, a primit Premiul de debut 'Mihai Eminescu' la Botosani. Premiul si succesul la critica de care s-a bucurat 'Fetis' i-au adus o oferta chiar de la Nicolae Tone, unul dintre editorii care nu i-au raspuns inainte. Astfel, a doua editie adaugita a volumului a aparut in 300 de exemplare la Editura Vinea, condusa de Tone. Chiar daca nu vinduse nimic din cele 200 de volume scoase in prima editie, ci trimisese exemplare doar criticilor, Tupa a avut de cistigat.
Unde vrei sa ajungi
Tinarul poet Tupa si-a gestionat singur produsul, din care stia ca nu va scoate bani. Ceea ce l-a motivat e convingerea ca 'trebuie sa iti dai seama la cine vrea sa ajunga poezia ta. Problemele tin de prejudecata ca poetul trebuie sa fie marele misterios, care sa stea linistit, dar sa fie trist si nemultumit'. Motivul pentru care el nu accepta aceasta varianta de tinar creator e ca 'majoritatea editurilor nu au nici fonduri, nici o persoana care sa insiste pe promovarea poeziei. Asta inseamna un efort foarte mare din partea editurii, care nu se stie daca va fi acoperit material. Un caz special este Cartea Romaneasca'. Intr-adevar, imediat dupa lansarea colectiei de poezie, aceasta editura a mizat puternic pe lansari-eveniment, organizate in localuri preferate de tineri, unde a adunat mult public, deci multi potentiali cititori. Totusi, alti tineri autori, printre care si Elena Vladareanu, considera ca pentru ei nu e o optiune sa trimita carti criticilor ca sa se faca remarcati.
'N-as plati sa ma vad publicat
De pe o cu totul alta pozitie fata de colegul poet, prozatorul Filip Florian, premiat anul acesta pentru debutul cu 'Degete mici' la Polirom, declara: 'Eu n-as plati in vecii vecilor sa ma vad publicat, de aia nici nu m-am grabit. Cita vreme a fost golul acela de zece ani in care nici o editura nu debuta pe nimeni, mergea. Dupa ce Polirom a rupt gheata si a relansat literatura romana, acum sint mai multe edituri care vor sa publice, cauta si nu gasesc ceva valoros'. Romanul lui a fost gata la sfirsitul lui 2004, dupa ce, cu cinci ani in urma, Filip se retrasese intr-o casa a familiei la Sinaia ca sa se apuce de scris. Cind a avut cartea gata, prietenii l-au sfatuit sa o propuna la Polirom, dar el a trimis la Humanitas. Pentru ca aici n-a primit nici un raspuns, a urmat sfatul prietenilor.
Ce optiuni ai
Dupa ce destula vreme doar editurile mici primeau debutanti, acum tinerii autori pusi pe mari fapte literare au de ales. Isi trimit productiile la o editura mare care le garanteaza drepturi de autor in bani si nu doar in carti, cum povestesc autori ca Elena Vladareanu ca s-a intimplat cu primele lor volume. Sau apeleaza la o editura de talie medie, unde insa promovarea si distributia pot merge in ritm greoi. Multi dintre cei care au ajuns la Polirom in ultimii ani declara ca o carte buna iti va fi publicata fara discutie, ba chiar ti-ar putea aduce niste bani. Din vinzarile romanului 'Trimisul nostru special', Lazarescu a primit, pina acum, zece milioane de lei. 'Nu ma astept sa ma imbogatesc din literatura acum, dar in timp voi face bani din asta', declara Lazarescu. Mai transant, colegul sau Filip considera ca scriitorii ar trebui sa incheie contracte mai avantajoase: 'Primesti un salariu mediu de jurnalist pentru o carte la care ai lucrat trei-patru ani. Trei edituri trag de mine acum si o sa ma hotarasc pentru o oferta mai buna. Daca se traduce Degete mici si are succes, pot sa o dau direct in strainatate'.
Ce fac editurile
Printre cei care au facut pionierat in publicarea debutantilor, Nicolae Tone, directorul Editurii Vinea, isi continua colectiile de carti de poezie, chiar daca nu cistiga nimic pe ele. 'Alte carti se vind si se ia de acolo. Cind am mai avut noroc, am primit bani de la minister, cite opt milioane pentru fiecare, pentru patru carti', explica Tone. El declara ca investitia medie pentru un volum de poezie se ridica la 100-200.000 de lei vechi de exemplar. La Polirom, cartile de literatura tinara ies in 1.200 pina la 4.000 de exemplare. Dupa spusele lui Silviu Lupescu, editura sa a investit doua miliarde si jumatate de lei vechi la lansarea campaniei Ego.Proza. Acum, investitiile intr-o carte ajung la 150-200 de milioane, cu inca 40 de milioane in plus pentru cele cu CD inclus.
Investitii necesare si cistiguri posibile
*daca iti tehnoredactezi si iti paginezi singur textele, iar apoi convingi pe cineva de la o editura mica sa-ti intermedieze intrarea in tipografie, pregateste in jur de 200 de dolari.
*daca esti convins ca ai o carte buna, depune-ti textele la o editura mare. Ai toate sansele sa te vezi publicat si sa ramii cu banii in buzunar.
*daca ai publicat la o editura mare si cartea s-a vindut, iti vor intra in buzunar intre 7-10% din vinzari, ca drepturi de autor.
Catalina George
