Ciprian Porumbescu s-a nascut in 1853, la Sipotele Sucevei, intr-o casa modesta de tara, parinti fiindu-i Emilia si Iraclie Golembiovski. Ca fiu de preot, viitorul compozitor primeste o educatie aleasa, in spiritul credintei si a valorilor neamului romanesc, insa din cauza saraciei nu s-a putut bucura de o formare muzicala continua si completa.
A inceput studiul muzicii la Suceava si Cernauti, unde a condus corul Societatii Culturale “Arboroasa” . Apoi, cu prilejul unei burse, a continuat studiile la Viena, acolo unde in anul 1880 da la lumina si o colectie de douazeci de piese corale si cantece la unison, recunoscuta astazi ca prima de acest gen din literatura noastra. Ciprian Porumbescu a condus la “Konservatorium fur Musik” din Viena si corul Societatii Studentesti “Romania Juna”.
Atmosfera romantica din a doua jumatate a secolului XIX marcheaza vizibil intreaga sa opera. In toata creatia Porumbescu insereaza tematici patriotice, elemente de o muzicalitate aparte ce-l definesc ca stil. In ciuda tineretii, acesta se va numara printre cei mai faimosi compozitori ai timpului. Este cunoscut episodul in care, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna, in 1871, alaturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol si altii, la festivitati participa si tanarul Ciprian Porumbescu, uimind pe cei prezenti cu glasul viorii sale.
Doua dintre cele mai populare lucrari ale sale sunt: “Balada pentru vioara si orchestra” op. 29 si opereta “Crai nou”, pusa in scena intaia data la Gimnaziul Romanesc din Brasov. De asemenea, a compus muzica pentru celebrul cantec patriotic “Pe-al nostrum steag e scris Unire”, muzica ce este folosita astazi si in imnul national al Albaniei, “Hymni i Flamurit”. Ciprian Porumbesc a fost arestat pentru activitatea sa politica, iar in timpul detentiei s-a imbolnavit, insa tot atunci va scrie si cele mai bune piese.
Casa Memoriala "Ciprian Porumbescu" din Stupca
Cu doi ani inainte de moartea lui Ciprian, Iraclie Golembiovski isi va schimba numele in Porumbescu. Noul nume, o traducere a celui de Golembiovski (galamb inseamna in poloneza “porumbei”) este cel sub care va ramane cunoscut fiul sau. Mult prea devreme, la doar 29 de ani, bolnav de tuberculoza, Ciprian Porumbescu se stinge din viata in iulie 1883, sub ochii tatalui si ai surorii sale, in casa de la Stupca. Acum acest sat este numit “Ciprian Porumbescu” in onoarea marelui compozitor roman.
Mormantul lui Ciprian Porumbescu se afla in cimitirul satului Stupca, in apropiere de altarul Bisericii Sfantul Dumitru si din 2004 a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Suceava.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
