Cand aceasta tranzactie mai putin obisnuita a ajuns la urechile presei au inceput controversele privind legitimitatea unei astfel de recuperari. In urma presiunilor presei britanice si a opiniei publice autoritatile au anuntat oficial ca in acest moment cei mai temuti hoti de arta din spatiul occidental sunt cunoscuti sub numele romantic "Banditii din Balcani" si acestia ar putea fi implicati si in furtul celor doua lucrari.
Aceasta grupare este considerata ca fiind foarte periculoasa si din pacate pentru muzee foarte paguboasa. Desi activitatile gruparii sunt supravegheate cu maxima atentie de autoritatile mai multor state europene, pana in prezent nu s-a reusit anihilarea retelei. "Banditii din Balcani" au intrat pentru prima data in atentia presei si a autoritatilor in 1994. Atunci un lot de tablouri a fost furat de la Schirn Kunsthalle, Frankfurt. In 1995 hotii au fost prinsi, fiind judecati si condamnati in 1999. Unul dintre tablourile furate a fost recuperat in 2000, celelalte in 2002. Abia atunci s-a aflat de gruparea "Banditilor".
Dosarul a fost redeschis, dar pana in prezent nu s-au inregistrat progrese spectaculoase. In cazul Tate Gallery lucrarile furate fusesera asigurate pentru suma de 18 milioane de dolari fiecare. Doi ani mai tarziu, cand tablourile au fost furate, compania de asigurari a platit muzeului 36 de milioane de dolari, primind in schimb dreptul de proprietate asupra lucrarilor, daca acestea aveau sa fie gasite. In 1998 insa, reprezentantii muzeului au cumparat drepturile de proprietate pentru 13 milioane de dolari. Alte cinci milioane au reprezentat cheltuileli pentru recuperarea tablourile, in varianta oficiala a muzeului, desi nu au fost oferite prea multe detalii. Este posibil ca aceeasi grupare sa fi actionat atunci, desi pana in prezent nu exista dovezi clare in aceasta privinta.
Potrivit presei britanice in cazul Tate hotii angajati sa dea lovitura i-au pacalit pe deja celebrii "banditi", vanzand tablourile pentru cinci milioane de dolari, bani cu care au reusit sa fuga in Cuba, departe de razbunarea fostilor parteneri. Ramane pentru specialisti un mister de ce "Banditii din Balcani" au ales acest gen de infractiuni, prea riscante si prea putin profitabile. Gruparile criminale prefera sa castige sume impresionante din traficul de droguri si alte activitati similare.
Traficul cu lucrari de arta nu aduce venituri care sa justifice riscul. Adevaratele afaceri in domeniu se fac cu falsuri sau vanzari trucate. Cine sunt "Banditii din Balcani" ? Se pare ca reteaua este alcatuita din grupari de mici dimensiuni, avand legaturi intre ele, alcatuite din hoti de cele mai diverse nationalitati: sarbi, croati, albanezi, macedoneni, muntenegreni, romi. Acestia fac trafic aproape cu orice, lucrarile de arta fiind o marfa ca oricare alta, doar o mica parte din volumul de afaceri ilegale. Se ocupa in principal cu traficul de droguri si carne vie, cu furtul de masini si traficul de marfuri diverse.
Un agent sub acoperire al legendarului Scotland Yard a reusit sa se intalneasca in repetate randuri cu reprezentanti ai retelei. Potrivit acestuia "Banditii din Balcani" nu seamana deloc cu imaginea mafiotilor italieni desprinsa din filme. Sunt interesati doar de profit, foarte violenti si razbunatori, prefera sa bea tarie, grupurile se formeaza pe criterii etnice si nu respecta nici un fel de reguli, ajungandu-se chiar la conflicte in cadrul retelei.
Se pare ca una dintre grupari detine si cele doua lucrari de Edvard Munch furate in august 2004 din Oslo, una dintre ele fiind celebrul "Tipat". Dar "Banditii" nu sunt singura grupare care activeaza pe piata de arta. Rivalii directi, desi pana in prezent implicati in mai putine furturi, sunt "Irish Travelers" (Calatorii Irlandezi), care au "cartierul general" chiar in Irlanda. Acestia sunt mai putin agresivi si se pare ca fura lucrari celebre la comanda, refuzand de fiecare data sa le inapoieze indiferent de suma.
Ianuarie 2006
