Subsemnatul Dan C. Mihailescu, domiciliat in Bucuresti, str. Pades, 8, bloc 5, scara 1, et. 5 , ap. 17, sector 4, m-am trezit solicitat de Editura Trei sa ma pronunt - "in calitate de expert" (Doamne, ce-am ajuns!) - in ceea ce priveste stilul si identitatea autorului manuscrisului intitulat "Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucurestene".
Cine? Tocmai eu, conservator pudibond, adversar declarat (si rabiat) al "mizerabilismului si pansexualismului" ce caracterizeaza o buna parte din proza romaneasca a tinerilor debutati in ultimul deceniu! Am acceptat provocarea, pe de o parte din pricina prestigiului Editurii
Trei, pe de alta din curiozitate: nu-ti este dat toata ziua-buna-ziua sa faci exercitii de detectivistica literara, mai ales intr-un teritoriu atat de suculent deocheat si cu o milenara traditie estetica, dupa cum ne arata - devastator - Kama Sutra si comp. Mi s-a spus ca autorul tine sa ramana invaluit in mister si ca editorul n-a avut dialog decat cu avocatul acestuia. Ca sa vezi!
De la Ioan Grosan la Denisa Comanescu
Cand am auzit de existenta unui autor anonim de chestii sexy, venit in nocturna contrapartida valaha la Belle du Jour, m-am gandit numaidecat la cercul scriitorilor cu antecedente fie in parodia literara sau romanul colectiv, fie in farsele tipice vietii culturale din siajul Ars Amatoria.
Suita, am observat cu mirare, este neasteptat de larga, de la Ioan Grosan, Mircea Mihaies, Adriana Babeti, Ioan T. Morar, la Stefan Agopian, Florin Iaru si Cecilia Stefanescu, ca sa nu mai spun ca sub jubilativa noastra Floare de Crin se puteau foarte bine ascunde Ruxandra Cesereanu, Ioana Bradea, Ioana Baetica si Claudia Golea, dar si Elena Vladareanu, Oana Catalina Ninu sau Miruna Vlada.
Dar si Dan Chisu, Cezar Paul Badescu, Bogdan Ghiu, Daniel Banulescu, Cristian Crisbasan, Horia Garbea, Ionut Chiva sau Doru Mares (traducatorul Catherinei Millet), de nu cumva si regretatul Gheorghe Craciun (autorul romanului "Pupa Russa", foarte acasa aici in capitolul "Femeia stie"), atat de versatii Dan Petrescu sau Luca Pitu, ori insasi Denisa Comanescu, dornica sa-si razbune "in efigie" si fantasmare debordanta rafturile de biblioteca erotica umplute in calitate de fulminant editor.
Mircea Cartarescu e pe lista
In plus, in jurnalismul mai mult sau mai putin cultural au aparut o serie de semnaturi zdravan incarcate ludic si capabile, deci, de atari performante, ca de exemplu Toma Roman Jr., Dragos Bucurenci sau, de ce nu, Alexandru Matei sau Floriana Jucan... si cate alte scriituri armasaresti din perimetrul Academiei Catavencu-Gherrilla-B 24 fun-Tabu-VIP etc.
Dar nu numai iahturile de ultima ora, ci si actuala nava amiral a literaturii noastre - Mircea Cartarescu - un sintetizator perfect de stiluri si procedee - ar fi (fost) potential capabil sa se joace de-a memoriile unei prostituate intelectual-filologice, care valorifica dintr-un foc ametitoarele sexo-aluviuni de pe piata noastra de carte.
Pentru ca, trebuie sa stiti, nu te poti orienta cumsecade in labirintul senzorial de aici fara a fi trecut prin "Sexus"-urile lui Miller, prin William Burroughs, Michel Houellebecq, Ana•s Nin, Pascal Bruckner, seria "Emmanuelle", Philippe Djian si Catherine Millet, neuitand noua editie din "Povestea povestilor" lui Ion Creanga (la Humanitas) si cele doua traduceri din memoriile lui Casanova, simultan prezente acum in librarii...
Bibliografie exista, cum spuneam, si inca la nivel hiperdoctoral. Ah, sa nu uit chiar stufoasa arie referentiala a Casei, recte Editura Trei, de unde esentiala si absolut obligatorie pentru intelegerea perversiunilor din universul tactil-olfactiv-lingual definit de Belle de Nuit mi se pare a fi "Tratatul de mangaieri", al doctorului Gerard Leleu.
Sexul, trampa Si ecranul
"Porno bine pastisat, cu umor fin si fara vulg!"
Citind cu fervori detectivistice cartea, am dat la o parte una dupa alta presupunerile onomastice de mai sus, dar mai ales presupunerea - citita in "Evenimentul zilei" - cum ca ne-am putea afla in fata unei autoare din categoria Laura Andresan.
Autorul nostru este indubitabil un om intens si programatic instruit, absolvent de Filologie si cititor versat, foarte posibil o femeie de pana-n 40 de ani, inteligenta, sensibila, deja sceptica, vag ridata si putin resemnata, cu bovarismul inerent deja diluat, fiinta dotata din plin cu simtul umorului si autopersiflarii, inzestrata - culmea - cu o placuta si doar aparent paradoxala pudoare a fiziologiei. Asta mi se pare calitatea prima a scriiturii: natura complex-umana a personajului.
Sigur, minus coprofagia si, partial, zoofilia (zic partial, fiindca o iute scena de felatie canina intalnim, totusi, la un moment dat), avem aici aproape tot tacamul si... meniurile erogeniei "eroscopice", de la nenumaratele masturbari solitare sau reciproce, la partidele in trei, trecand prin repetate felatii si asidue explorari cunilinguale, prin sugestii sadomasochiste, puternice nostalgii lesbiene, bogate sedinte 69, "ploi de aur" s.a.m.d.
"Nu-s mai curve ele decat mine?"
Dar ce surprinde placut este ca - in ciuda tonalitatii hot, convingatoare si a supralicitarii erogeniei fara frontiere, nu fara fibre caustice, de sarcasm si omnipersiflare - esenta naratiunii rezida intr-o provocare deliberata si exercitata la rece, ca o terapie indirecta pentru lectorul tabuizant si pudibond.
Acea pudoare a fiziologiei, de care pomeneam, este nu o data dublata de masura moralitatii si de alergia la fite a autoarei. La fite, la prostie, la violenta si la droguri (v. "sniffarea" pe care o condamna tacit). "Iubesc dezmierdarea, nu mana care ma mangaie", spune ea. Sau: "Imi place tot ceea ce e frumos, dar neostentativ".
"Stiu cazuri de dive dambovitene care au fost, candva, pariate la poker de diversi "oameni de afaceri", iar acum sparg audientele. Nu-s mai curve ele decat mine?" Simpla citire atenta a finalului cap.
"Naspa de naspa", cu aruncarea in WC a celor doua perle obtinute in urma orgiasticului episod cu hiper-rafinatul dandy pervers, poate deveni pe deplin elocventa: "Ca posedata, m-am ridicat deodata in picioare si am zbughit-o spre baie. Am aruncat margaritarele in veceu, de parca as fi ascultat de o porunca. Apa a dus pe conducta o mica avere, dar linistea se pogorase deja in sufletul meu. Pace mie, necredincioasa".
PROZATOR INTELIGENT
Posibili autori: Simona Tache sau Dan Chisu
Virgina pana la 21 de ani ("acum" are 26 si a trecut printr-un viol), eroina noastra evita multa vreme cu obstinatie localurile gen Kristal sau Bamboo, frecventeaza Libraria Carturesti, citeste, pana la un punct, Liiceanu si Patapievici, pe care-i tradeaza pentru Dolce si Gabanna, ii vine in minte "un haiku de Ezra Pound" si merge la Noaptea devoratorilor de publicitate si la conferintele lui Plesu (sarjele si stilistica autodistantarii sunt suculente), vorbeste de Vosganian cu inflexiuni de Agopian, este familiarizata cu lumea VIP-urilor din rock, film, fotbal, manele, moda s.a.m.d.
Fata adoarme "cu imaginea lui Mircea Badea dand cu ciocanul intr-un mobil", isi evoca proful de religie care "semana un pic cu Tudor Chirila", face in extaz partide de shopping si experimenteaza meniuri de adevarat gurmet, din Cartarescu apreciaza mult mai mult "Visul", "Nostalgia" si "Orbitor", decat "plictiseala aia De ce iubim femeile", face cronici TV sui generis, il evoca pe Camil Petrescu printre cascade orgasmice, declara ca "nu am fost niciodata indragostita de Manolescu sau de Cartarescu, asemenea colegelor mele", noteaza - precum Simona Tache la rubrica TV de pe ultima pagina a "Cotidianului" - ca "Bahmuteanca s-a despartit a sasea oara de Prigoana" sau "eu nu sunt deloc Zavoranca", face trimiteri la Cecilia Stefanescu, Irinel Columbeanu, silicoanele Andreei Balan, practica nonsalant intertextualitatea ("inainte de a-l inghiti, acopera-i sexul cu ceva, cu umbra unui copac, cu ambele palme sau cu inima ta..."), stie ca pe apa filmele lui Mitulescu, Puiu, Nae, Porumboiu...
Ce mai - ca aici voiam sa ajung - totul vorbeste parca din condeiul Simonei Tache de la "Tabu", ori al celei-celui-celor care alcatuiesc rubrica "Trampa si ecranul" in "Academia Catavencu", "with a little help" de la cineva gen Dan Chisu. Pentru o rapida edificare, vd. cap. "Size matters" si urmatoarele.
Mai bifam un achiu
O facuram si pe-asta! Cu buna (adica necrutatoare) privire de moralist, Belle de Nuit a noastra noteaza cu dreptate: "Mi-a picat in mana ceva teribil de asemanator cu jurnalul meu. Cartea se cheama "Belle de Jour, jurnalul unei prostituate londoneze". Astfel de Belle exista peste tot, doar ca perceptia asupra lor nu-i deloc aceeasi.
La Londra, jurnalul fetei a fost postat on-line si a innebunit orasul. La noi, un asemenea blog nu cred ca ar trezi la fel de mult interes, iar lumea ar da imediat un diagnostic: inca o curva, ei si ce?
Faza e ca, la Bucuresti, una ca mine poate fi tratata drept curva de lux, in timp ce o persoana publica, una care accepta 3.000 sau, dupa caz, 10.000 de euro pentru o "excursie de shopping" in Dubai, la Milano sau chiar la Londra, este o femeie libera si emancipata, numai fiindca, la intoarcere, de la Otopeni pleaca direct la un studio sa inregistreze o emisiune de succes".
Eu cred ca nu (atat) cu o prostituata - fie ea si de lux - ne-am pricopsit, ci cu un prozator inteligent si bun pastisor, inzestrat cu nerv, mana, sagacitate si umor (fie bonom, fie casant). Daca nu-i deja debutat in caruselul junilor egografisti din ultimii ani, sa faca bine sa se devoaleze (atentie, n-am spus "decaloteze"!), spre a putea candida la premiul special (sau de debut) al Uniunii Scriitorilor.
EI SE JURA CA NU FURA
"Suspectii" neaga
Dan Chisu gaseste "interesanta" ideea ca el ar fi scris cartea, desi, la intrebarea daca el a scris-o, a reactionat cu alta intrebare: "Care carte?". "Nu stiu daca sa ma simt magulit sau speriat. Sigur Dan C. Mihailescu nu mi-a citit cartea, ci a crezut ca "Singur sub dus" e un jurnal intim al meu si de-aici concluzia", comenteaza Chisu.
Cealalta "banuita", Simona Tache, raspunde: "Nu am scris-o, dom’le, eu, desi, dupa cat de hartuita am fost cu intrebarea asta in ultima saptamana, nici eu nu mai sunt foarte sigura. Chiar, stiti pe cineva care se ocupa de hipnoza si m-ar putea ajuta sa ma clarific?".
Dan C. Mihailescu