Una dintre cele mai vechi reprezentari ale unui caine in artele plastice, cunoscutul mozaic descoperit la Pompei infatiseaza un animal de mari dimensiuni, minutios reprodus in mozaic, cu o zgarda rosie legata de un lant gros, gata parca sa il atace pe intrusul imprudent. In partea de jos poate fi citita inscriptia “Cave Canem” (Feriti-va de caine), des intalnita in locuintele romane unde se gasea acest animal de companie, si fiind in egala masura un avertisment adresat presupusilor hoti si o atentionare pentru vizitatorii care nu ar fi fost iubitori de caini. Era ceva obisnuit sa pui aceasta inscriptie la intrarea in casa, si o faceau adesea chiar si cei care nu aveau de fapt caini. Descoperit in 1824, mozaicul se gaseste in asa-numita “casa a poetului tragic”, un veritabil muzeu unde s-au conservat miraculos de bine in jur de 20 de lucrari, atat picturi cat si mozaicuri, veritabile capodopere ale artei romane.
2. Mary Cassatt – Fetita intr-un fotoliu albastru
O scena domestica incantatoare, linistita, calma, pe care artista o pregatise pentru prima expozitie impresionista la care isi dorea sa participe, imaginea fetitei plictisite, scufundata intr-un fotoliu masiv, pe celalalt motaind un catelus, probabil cel mai bun prieten al copilei. Dominat de albastrul deschis, cadrul este relaxat, intim, iti evoca o dupa-amiaza atat de linistita incat minutele par ca nu se mai scurg, iar fetita si catelul, prea mici pentru mobilierul stil, asteapta sa se intample in sfarsit ceva. Nici macar nu au chef sa se joace, sau poate ca micul animal este deja atat de obosit incat are nevoie de odihna, iar fata nu poate decat sa astepte. Un tablou definitoriu pentru o buna parte din universul narativ al lui Cassatt, care se pare ca ar fi expus lucrarea in 1879, alaturi de alti impresionisti.
3. C. M. Coolidge – Un prieten la nevoie
Sapte caini din rase diverse, stransi in jurul unei mese pentru jocurile de carti, cu sticle, pahare, chiar si pipe, jetoane multicolore pe plusul verde, in fundal un sumbru peisaj marin. Lumina este odihnitoare, galbena, centrala. Unul dintre ei incearca sa triseze, strecurandu-i prietenului de langa el cartea de care acesta are nevoie. Pe scurt o compozitie devenita iconica, probabil cel mai cunoscut tablou avand ca subiect cainii, ironizata, reprodusa, parodiata si copiata de nenumarate ori. Scena imaginata de C.M. Coolidge face parte de fapt dintr-o serie de 18 lucrari (in 11 dintre ele cainii sunt surprinsi jucand carti), majoritatea alcatuind o comanda de imagini publicitare pentru Brown & Bigelow. Produsul? Tigarile de foi. Si se pare ca artistul iubitor de animale – cainii vazuti de el sunt amuzanti, sunt nostimi, dar sunt si redati cu precizie si eleganta – a avut o inspiratie care a venit in intampinarea publicului. Caini jucand carti, fumand, band o bere, eventual cu palarii si papion? Prima reactie a fost cea fireasca, de amuzament, dar in scurta vreme Coolidge a realizat ca daduse cu adevarat lovitura. Iar scenele lui cu animale au devenit repede iconice.
4. Franz Marc – Caine asezat in zapada
Un alt iubitor de animale (le considera pure si inocente intr-o lume deja corupta si greu de suportat) Franz Marc a reusit in aceasta panza cu elemente cubiste sa il imortalizeze pe cainele sau preferat, Russi, dar si sa ofere publicului o scena aparent simpla, cu tuse largi, culori primare inteligent alese, rezultatul final fiind o scena calma, linistita. Cainele pare ca doarme in zapada, fara sa simta frigul. Natura care il inconjoara este protectoare, blanda, reusind sa creeze o armonie tacuta cu animalul si mai ales cu privitorul. Nu era nici pe departe singura compozitie avand ca subiect animalele, dar aceasta scena, in care se simte ca Franz Marc a investit nu doar mestesug ci si multa emotie a ramas una dintre cele mai cunoscute dintre lucrarile sale.
5. Edvard Munch – Cap de caine
Poate ca Munch este cunoscut mai ales pentru capodopera sa, Tipatul, dar aceasta imagine in maniera expresionista a unui caine (poate putin nelinistitoare datorita culorilor alese si tuselor) este mai mult decat o simpla tema populara atunci si acum. Munch iubea animalele, cainii fiind preferatii sai, dar in ultima parte a vietii, pe masura ce se retragea din societate si ajunsese sa prefere solitudinea, tot patrupedele i-au devenit cei mai buni prieteni. Si asa cum se vede aici si modele. Nu doar ca prefera compania cainilor, dar se povesteste chiar ca se intampla sa mearga la cinema impreuna cu unul sau mai multi caini, si daca incepeau sa latre Munch isi spunea ca filmul e prost si pleca din sala. Simpla excentricitate a unui artist pentru care angoasa si suferinta au fost multa vreme principala sursa de inspiratie? Poate ca da, dar aceasta lucrare purtandu-i semnatura, prea putin cunoscuta de publicul larg, ajunge sa fie privita altfel dupa ce ai aflat cum evalua pictorul un film.
Foto: wikipedia.org, khanacademy.org, wikiart.org
