Inceputul acestui secol va ramane in istorie, crede jurnalistul american, nu prin conflictele militare care l-au insangerat si nici prin evenimentele politice care au scuturat planeta, ci prin patrunderea umanitatii intr-o noua etapa a globalizarii: "aplatizarea Pamantului".
Sa retinem aceasta sintagma, cititorii o vor reintalni adesea, in continuare. Friedman atrage atentia ca, sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, transgresand granite politice si comerciale, cunostiintele si resursele de pretutindeni se conecteaza intre ele, si "terenul global de joc" se niveleaza, se aplatizeaza, chiar sub ochii nostri. Fenomene economice obscure intra sub lama disectiei editorialistului, incitandu-l pe cititor sa speculeze asupra imaginii viitorului.
Transformari profunde si extrem de rapide
Cum a devenit Pamantul plat? Dumnezeu a reusit sa faca pamantul rotund in doar sase zile, ne spune Biblia. Aplatizarea lumii, demonstreaza Friedman, a durat ceva mai mult. "10 evenimente politice, inovatii si companii majore" au contribuit la asta. Din momentul cand a inceput aceasta aplatizare, am intrat intr-o noua etapa a istoriei umanitatii, martori fiind ai digitizarii, virtualizarii si automatizarii a aproape orice tine de viata omului. Cu toate ca stie ca e un cliseu, Friedman se incumeta sa scrie: "Asa e, si inca nu ati vazut nimic". El profeteste castigurile colosale in productivitate pentru toate tarile, companiile si indivizii care vor putea asimila noile instrumente tehnologice.
In felul acesta, mai multi oameni decat in oricare alt moment din istoria lumii vor avea acces la astfel de instrumente.
Adevarata revolutie a informatiilor este pe cale sa inceapa, anunta Friedman. El o numeste "Globalizarea de gradul 3", diferita in intensitate si esenta de tot ce a fost pana acum. David Rothkopf, un functionar vizionar in Departamentul pentru Comert din anii Administratiei presedintelui Bill Clinton, a inventat cuvantul "globalizare" pentru a putea descrie mai bine relatiile in schimbare dintre guverne si marile afaceri. Rothkopf a observat, insa, ca ceea ce se petrece acum este un fenomen mult mai amplu si mult mai profund. Si aceasta deoarece nu mai este vorba doar de felul in care comunica guvernele, afacerile si indivizii, nu doar de felul in care interactioneaza organizatiile, ci de aparitia unor modele sociale, politice si de afaceri inedite.
Citandu-l pe Rothkopf, jurnalistul american se arata convins ca Pamantul va continua sa se aplatizeze: "Procesul in sine va fi vazut in timp ca una dintre acele schimbari fundamentale sau ca un moment hotarator, asa cum s-a intamplat dupa inventarea tiparului, dupa aparitia Statului-natiune sau dupa Revolutia Industriala. Fenomene care au adus la vremea lor schimbari in rolul indivizilor, schimbari ale formelor de guvernare, al modului in care se faceau afacerile si se purtau razboaiele, in formele pe care le imbracau religia si arta si in modul in care erau concepute stiintele si cercetarea. Ca sa nu mai spunem de etichetele politice pe care noi, ca civilizatie, ni le-am atribuit noua si dusmanilor nostri. Exista in istorie anumite puncte-pivot, sau momente de rascruce, care sunt mai importante decat altele, pentru ca schimbarile pe care le-au produs au fost atat de cuprinzatoare, complexe si atat de greu de prezis in momentul respectiv".
Primejdiile inadaptarii
Starea de nesiguranta generata de fenomenul "aplatizarii Pamantului" este explicabila, pentru ca procesul se desfasoara in viteza. Ritmul raspandirii literelor tipografice ale lui Johannes Guttenberg s-a desfasurat relativ lent, si nici Revolutia Industriala nu a marcat o arie geografica intinsa. "In schimb, subliniaza Thomas L. Friedman, procesul de aplatizare are loc cu o viteza incredibila si afecteaza direct sau indirect mult mai multi oameni de pe planeta dintr-odata. Cu cat aceasta tranzitie spre o noua era este mai rapida si mai complexa, cu atat mai mare este pericolul unei dezbinari, in comparatie cu un transfer ordonat de putere de la vechii castigatori, la cei noi".
Pericolul pentru statele nationale, institutii, afaceri si indivizi nu tine de faptul ca le lipseste directia, flexibilitatea si imaginatia de a se adapta, sau ca nu sunt suficient de inteligente sau constiente, cat de rapiditatea schimbarilor, care sunt pur si simplu coplesitoare. Si mai exista si pericolul ca in aceasta lume a schimbarilor ultra-rapide oamenii sa se simta depasiti sau abandonati.
Motiv in plus sa cunoastem cele 10 forte care, dupa Friedman, au facut Pamantul plat.
Startul: caderea Zidului Berlinului
Primul factor care a contribuit la nasterea "Planetei Plate" a fost Caderea Berlinului, la 9 noiembrie 1989. Evenimentul a dezlantuit forte care in cele din urma au provocat prabusirea comunismului si eliberarea popoarelor europene captive. Nu numai germanii au resimtit puternicul seism, aria socului s-a propagat pana departe. Regimurile comuniste au sucombat unul dupa altul. Nu toata lumea era multumita. Generatiile varstnice au primit greu schimbarea. E adevarat, comunismul asigura tuturora o slujba, o casa, o educatie si o pensie, chiar daca ele erau saracacioase. Comunismul, scrie Friedman, era un sistem excelent de a-i face pe toti la fel de saraci. Capitalismul, chiar daca intretine o anume inegalitate, cel putin ofera sanse de a-i face pe oameni bogati, inegal, e drept. Socul caderii Zidului Berlinului a fost resimtit si de sutele de milioane de oameni din locuri precum India, Brazilie, China, fosta Uniunea Sovietica etc.
Caderea Zidului Berlinului a deblocat energii reprimate, a nivelat alternative pe scara planetara si a permis sa se gandeasca altfel despre lume, si sa fie vazuta ca un intreg inseparabil. Fundatiile comunismului, roase de termitele nemultumirii si ineficientiei economice, au fost izbite mortal de revolutia informationala. In mod paradoxal, daramarea Zidului Belinului si aparitia calculatoarelor Apple si a sistemelor de operare Windows, uriasa circulatie si inmagazinare de cunostinte, au dus la caderea comunisnului.
"World Wide Web" - aparitia Internetului
Cativa informaticieni geniali au impins mai departe revolutia de aplatizare a Pamantului. Mai intai Vint Cerf si Bob Kahn au inventat Internetul. Apoi, informaticianul britanic Tim Berners-Lee a proiectat conceptul de "World Wide Web"(un sistem de creare, organizare si accesare a documentelor astfel incat sa poata fi gasite cu usurinta pe Internet). Friedman subliniaza ca "World Wide Web" a fost prima inovatie care a dat viata Internetului - transformandu-l intr-un instrument de conexiune si colaborare, un instrument accesibil oricui, nu numai specialistilor in informatica. In numai cinci ani, numarul utilizatorilor a sarit de la 600.000 la 40 de milioane de persoane.
Dupa Cerf, Kahn si Berners-Lee, alti informaticieni geniali au creat intreaga cultura a "Web browsing-ului" (produsa de compania americana Netscape) si sistemul de operare "Windows 95" (produs de "Microsoft"). Piata computerelor, software si a retelelor de comunicatie pur si simplu a explodat, pentru ca se puteau digitiza cu usurinta cuvinte, muzica, carti, date, divertisment si fotografii transportabile pe Internet. Cererea si oferta transportate si vandute pe Internet deveneau infinite. Asadar, dupa etapa de aplatizare "Apple-PC-Windows", a inceput etapa "Internet-e-mail-browser", si impreuna au facut ca tot mai multi oameni sa comunice intre ei mai mult ca oricand, indiferent unde s-ar afla. Insa distractia era abia la inceput, avertizeaaza Friedman.
Protocolul fluxului global
Aparitia si integrarea "software"-ului de automatizare a fluxurilor de lucru a fost o revolutie tacuta. Ea a inceput sa se manifeste pe la mijlocul anilor '90 si a avut asupra lumii un impact urias. De la sistemele "Software" si "Hardware" care isi facusera aparitia pe la sfarsitul anilor '80 si pana ce cercetarea stiintifica si industria au produs un nou limbaj de descriere a datelor (numit XML) si protocolul sau aferent de transport (numit SOAP) a trecut putina vreme.
Aceste inovatii extraordinare au pemis ca doua calculatoare diferite, aflate chiar la zeci de mii de km unul de celalalt, sa faca schimb de date, documente, informatii de toate naturile, facturi, tranzactii financiare, fise medicale, muzica, imagini, extrase de cont, pagini WEB, reclame, citate sau carti intregi etc. "Microsoft", "IBM" si multe alte companii au pus umarul la dezvoltarea XML-ului si SOAP-ului. Se nascuse un sistem pentru un flux de lucru global, destinat atat oamenilor cat si calculatoarelor. Pentru prima oara, omul nu mai era implicat in comunicarea dintre calculatoare prin Internet.
Folosirea protocoalelor standardizate in automatizarea fluxului de lucru va duce la o noua explozie a experimentelor si a inovatiilor. Este momentul cand "platforma aplatizarii Pamantului a inceput sa prinda forma", spune Friedman. Deci mai intai, caderea zidurilor, aparitia Windows-ului si a PC-ului, apoi raspandirea Internetului si aparitia web-ului, gratie Browser-ului si fibrei optice, toate acestea au facut ca oamenii sa fie conectati si sa-si impartaseasca informatii digitalizate mai usor ca oricand. Cand si-au facut aparitia caile de transmisie standardizate si protocoalele care au facut legatura dintre calculatoare si aplicatii software, atunci nu numai ca enorm de multi oameni erau conectati direct, ci puteau sa si lucreze impreuna, fara obstacole intre ei, pe continutul digital al fiecaruia. Mai mult ca niciodata, se puteau construi coalitii, infiinta si pune in miscare companii, face comert cu marfuri si vinde servicii. Acesta este momentul genezei Pamantului plat, enunta Friedman, si s-a intamplat dupa mijlocul anilor '90. Era cu adevarat o noua Geneza.
Revolutia continua
Aceasta platforma a Pamantului plat creat de cele trei forte a generat alti sase factori de aplatizare identificati de Friedman. Mai intai "Open Sourcing"-ul, care permite colaborarea on-line a unor oameni raspanditi pe toate meridianele globului, dar care muncesc impreuna la un acelasi proiect. Asa au aparut blogurile si deja celebra Wikipedia.
Un alt factor de "aplatizare" este "externalizarea" (outsourcing) productiei si serviciilor, marile companii delegand o parte din activitati unor firme mai mici si mai eficiente. "Off-shore"-ul a devenit din ce in ce mai mult o alternativa atractiva la manufacturile occidentale. Alte companii practica "insourcing"-ul, prestand servicii in numele altor firme (UPS asigura service-ul computerelor Toshiba).
Schimbari dramatice s-au produs in "lanturile de aprovizionare", devenite - datorita noilor tehnologii - mult mai flexibile si mai usor de controlat.
Un impact extraordinar il are si dezvoltarea motoarelor de cautare pe Internet (Google, Yahoo, MSN Web Search). Friedman explica: "Niciodata in istoria planetei nu au existat atatia oameni care sa aiba la indemana atata informatie".
De parca pana acum totul ar fi fost limpede, autorul cartii "Pamantul este plat" introduce in dezbatere termenii "Wireless", "Steroizi", "Digital" si "Virtual". Tehnologia Wireless si tehnologiile "Stereozi" reprezinta o ultima, desi ea nu e finala, revolutie informationala. Freidman explica natura acestei revolutii care se petrece sub ochii nostri, desi foarte putini dintre noi o inteleg: acum, motoarele si computerele pot comunica intre ele, oamenii pot vorbi cu oamenii, calculatoarele cu calculatoarele si oamenii pot vorbi cu calculatoarele la distante uriase, extrem de repede, extrem de ieftin, extrem de lesnicios. Razboiul dintre mastodontii stiintei si industriei informationale e mai aprig decat oricand, zeci de miliarde de dolari sunt cheltuiti pe spionaj in aceasta lume exclusiva, mintea performerilor informaticieni e mai supravegheata ca niciodata si totul se misca cu o iuteala de science-fiction.
Sunt convins ca cititorii acestor randuri nu au inteles totul, nici faimosul Thomas L Friedman, autorul cartii "Pamantul este plat", nu a inteles chiar tot ce i-au dezvaluit marii informaticieni, creatorii tehnologiilor perfomante de la "Microsoft", "IBM" "NASA", "Pentagon" sau Institutul Weizman din Israel. Fara indoiala ca ne aflam intr-un moment istoric crucial. Friedman este convins ca geneza Pamantului plat, si cele 10 forte care au aplatizat Pamantul, vor fi pomenite in timp ca unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii. Cel putin la fel de important ca inventia lui Gutenberg sau a electricitatii.
