Cel mai varstnic laureat Nobel

Comitetul Nobel a ales sa recompenseze "povestitoarea epica a experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara analizeaza o civilizatie divizata", preciza comunicatul Academiei suedeze care a anuntat, ieri, ca Nobelul pentru Literatura ii revine, anul acesta, britanicei Doris Lessing. Ea devine, astfel, cea de a XI-a laureata, dupa: Selma Lagerlf (1909, Suedia), Grazia Deledda (Italia, 1926), Sigrid Undset (Norvegia, 1928), Pearl Buck (Statele Unite, 1938), Gabriela Mistral (Chile, 1945), Nelly Sachs (nascuta in Germania si stabilita in Suedia, 1966), Nadine Gordimer (Africa de Sud, 1991), Toni Morrison (Statele Unite, 1993), Wislawa Ssymborska (Polonia, 1996), Elfriede Jelinek (Austria, 2004). Fictiunea lui Lessing este, de obicei, impartita pe trei etape: comunista (1944 - 1956), cand a scris despre probleme sociale, la care s-a intors in 1985 cu "The Good Terrorist", psihologica (1956 -1969) si sufista, cu nuanta SF, in seria "Canopus", care nu a fost prea mult pe placul criticilor. Ea a fost publicata si in Romania: "O coborare in Infern" (1986) si "Povesti americane" (1989). Romanciera a fost, pe rand, simbol al cauzelor marxiste, anti-colonialiste, anti-apartheid si feministe.

A devenit celebra dupa ce a publicat "The Golden Notebook", in 1962. Acest roman-fluviu, recompensat in Franta cu premiul Mdicis tranger in 1976, a devenit un punct de referinta al feminismului. A creat o opera bogata si variata, care numara aproximativ 50 de titluri. Nascuta pe 22 octombrie 1919, la Kermanshah, in Iran, Doris Lessing a crescut in actualul Zimbabwe, unde tatal sau s-a instalat la o mare ferma izolata pe cand scriitoarea avea cinci ani. Lessing a frecventat ca interna o scoala catolica, pe care nu a suportat-o, pana la varsta de 15 ani cand a parasit definitiv cursurile.

Criticand fara mila colonia alba, scriitoarea va pastra toata viata nostalgia marilor spatii virgine scaldate de soare, prezentate in romanele sale "Nuvele africane" (1980) si "The Black Madonna" (1988). Dupa doua divorturi, "pentru ca mariajul este o stare care nu i se potriveste", s-a instalat la Londra, in 1949, cu fiul sau, si a lucrat un timp ca secretara pana ce primele doua carti ale sale, "The Grass is Singing" (1950) si "Martha Quest" (1952), au facut-o cunoscuta. A urmat apoi ciclul "Children of Violence", o fresca de istorie contemporana dublata de un bildungsroman. Comunista in tinerete, Doris Lessing, care a ramas o femeie activista, a publicat apoi o serie de romane SF care a inceput cu "Shikasta" (1981), romane psihologice, precum "The Summer before the Dark", sau cu subiecte de actualitate, "The Good Terrorist" (1986) si "The Wind Blows Away our Words" (1987), o marturie despre razboiul din Afganistan. In 1988, apare "Coborarea in infern", un roman sufist. In 1995, scriitoarea publica primul volum al autobiografiei sale, "Under my Skin", si isi regaseste suflul intimist in "Love, Again" (1996). Favorita la premiile Nobel in mai multi ani, Doris Lessing a publicat, in 1981, sub pseudonimul "Jane Somers", un roman refuzat de mai multe edituri, mentioneaza Mediafax. La inceputul anilor 2000, scriitoarea a criticat regimul dictatorial al presedintelui Robert Mugabe si a fost declarata indezirabila in Zimbabwe. In prezent, Lessing locuieste in suburbia londoneza si scrie carti SF. Premiile Nobel, constand intr-o diploma, o medalie si un cec in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 1,08 milioane euro), vor fi inmanate la Oslo, pe 10 decembrie, data la care se comemoreaza moartea fondatorului lor, savantul si filantropul suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei. (L.D.)