Interiorul unui om al muncii din `epoca`, recompus cu aceasta ocazie, arata asa: o masa acoperita cu o musama uzata de plastic, doua scaune cu vopseaua sarita, un radiator mare si gri, esential pentru supravietuire iarna si inevitabila lampa cu gaz, care suplinea lumina electrica oprita zilnic mai multe ore. Dupa cum au declarat organizatorii, scopul expozitiei este de a ilustra cultul personalitatii dictatorului si starea natiunii. De aceea probabil, vizavi de interiorul omului muncii, este expus un birou masiv, aurit si semiimpracticabil primit candva de Ceausescu.
Ceausescu, in varful Coloanei Infinitului
Problema majora a expozitiei este problema raportarii la comunism - o anumita nesiguranta intre recuperarea ludica si condamnarea incordata in noul limbaj de lemn al discursului anticomunist. Astfel, expunerea radioului cu tranzistori (sprijinit de un laptop) trezeste mai degraba nostalgia detasata dupa obiectele care ne populau universul si nu cadreaza cu puloverul gaurit de gloante al unui barbat mort la revolutie. La fel, cadourile primite de conducatori sunt mai degraba de un comic irezistibil - printre altele, o mica replica de lemn a Coloanei Infinitului, pe ai carei moduli sunt gravate chipurile diversilor domnitori romani si care se `incheie`, la ultimul modul, cu chipul zambitor al lui Nicolae Ceausescu intre doua varste. Mai in spate, pe un panou negru, sunt expuse fotografii ale satului traditional in opozitie cu satul comunist. Faptul ca satul traditional e ilustrat printr-o casa mare, frumoasa, inaltandu-se dintre nametii de un alb orbitor, te face sa te intrebi totusi despre un eventual idilism al reprezentarii.
Oamenii de presa, prezenti in numar masiv, s-au putut delecta cu obiectele folosite in bransa atunci: un aparat de inregistrare cu benzi ca o valiza maricica din care iese un microfon cu fir, o
Aparatele la care romanii se chinuiau sa prinda Europa Libera
camera de filmat cum se vad des in desenele animate etc. Oamenii de litere, pe de alta parte, au putut sa vada derulate pe un ecran versurile poeziei `Femeie Creatoare, Slava Tie`, de C.V. Tudor. Sau, vizavi, antice masini de scris pe care nu le puteau avea fara sa le inregistreze caracterele la Militie.
Gadget-urile Securitatii, expuse
Colaborarea MNI (Muzeul National de Istorie) cu SRI s-a dovedit a fi fructuoasa. Probabil cele mai interesante obiecte expuse au fost aparatele folosite de Ministerul de Interne pentru ascultarea telefoanelor si dispozitivele pentru fotografiat. Daca cele pentru ascultat raman totusi niste obiecte aproape deloc inteligibile, aparatele foto sunt de-a dreptul spectaculoase - un `tun` care chiar pare agresiv si se declanseaza prin apasarea unui tragaci, dar mai ales micutele aparate foto ascunse intr-o bricheta sau intr-un minitranzistor. Ca o continuare fireasca, vin instantaneele cu Ana Goma (sotia lui Paul Goma), surprinsa de Securitate pe strada, plimbandu-si cainele sau intorcandu-se de la piata.
Muzeul National Filatelic si-a adus contributia la bunul mers prin timbre cu El si timbre cu Ea.
Un tur mai atent releva si obiectele mai mici, care nu sar in ochi, micile radiouri `Ric` cu casti, lanternele masive ca niste reflectoare (foarte utile pe strazile cu iluminarea inexistenta), un desteptator cu limbi, oribil, de fier, auriu, incremenit la 12 si cinci a.m., ora la care cuplul Ceausescu a fugit cu elicopterul de pe acoperisul Comitetului Central.
Ministrul Adrian Iorgulescu, acoperit oarecum de zgomotul de fond produs de televizoarele pe care erau proiectate stiri din epoca, congrese etc., s-a declarat incantat de numarul mare de tineri care au venit la inaugurare, ignorand probabil faptul ca majoritatea erau ziaristi, deci la munca. Asa se explica si faptul ca dupa discursul sau si cel al ambasadorului Poloniei (care a remarcat ca o asemenea expozitie poloneza ar arata identic), aglomeratia din jurul microfoanelor s-a spulberat. Dupa cei doi au vorbit Zoia Radulescu (nascuta intr-o inchisoare comunista), Vasile Paraschiv (un disident pana de curand anonim), Gavrila Rusu (luptator in munti) si alti protestatari. Expozitia este deschisa pana pe 26 februarie.
Ionut Chiva
