Roma, orasul european care a strans poate cele mai multe superlative, pornind cu Caput mundi („Capitala lumii”), la Città Eterna („Orasul etern”) si terminand cu Limen Apostolorum („Pragul apostolilor”), este un loc in care oricine traieste sentimentul unei regasiri spirituale. In spatele cladirii Basilica Ulpia, intre cele doua biblioteci, turistii au prilejul sa descopere Columna lui Traian, un monument inaugurat la 12 mai 113 d. Hr. construit de acelasi arhitect care a proiectat si podul roman de la Drobeta, Apolodor din Damasc.
Columna este simbolul biruintei imparatului Traian asupra dacilor de la nordul Dunarii, are o inaltime de aproximativ 30 de metri si contine 18 blocuri masive de marmura de Carrara cantarind fiecare 40 de tone. Dupa unele opinii, Columna lui Traian este cea mai mare sculptura in relief din toata Antichitatea. Monumentul a fost decorat cu benzi sapate in spirala, acoperite cu scene de lupta, asemenea cadrelor unui film, reprezentand desfasurarea celor doua razboaie daco-romane.
Multi specialisti sustin chiar ca reprezentarile de pe columna erau in culori, ca marmura a fost pictata. Din punct de vedere estetic, columna este o creatie originala a artei romane in perioada ei de deplina maturitate, iar din punct de vedere istoric un document inedit privitor la razboaiele cu dacii dintre anii 101-102 si 105-106. Valoarea sa in calitate de sursa arheologica este inestimabila, avand in vedere ca scrierile lui Traian despre razboaiele dacice s-au pierdut. Basoreliefurile prezinta detalii importante despre imbracaminte, armament, fortificatii si mai ales despre figurile personajelor.
Scena de pe Columna care il infatiseaza probabil pe imparatul Traian
Chipurile sunt expresive si, desi au fost numarate peste 2500 pe columna, greu se gasesc doua care sa semene. Totul este plin de dinamism, de durere si compasiune. Desi romanii sunt prezentati ca invingatori, desi nu exista nici macar o imagine de roman ucis in lupta, se desprind din reprezentari o compasiune si admiratie fata de daci. Dacii lupta pana in ultima clipa pentru a-si apara libertatea si pamantul.
Spre varful columnei, unde ochiul abia daca mai distinge vreo forma, se desfasoara scenele cele mai dramatice: caderea Sarmisegetuzei, sinuciderea lui Decebal si sfarsitul razboiului. De fapt, sfarsitul unui neam si inceputul altuia. Atingand apogeul basoreliefului istoric roman, cele 124 de episoade care imbraca in spirala trunchiul coloanei, prin caracterul lor de document istoric, constituie un adevarat "act de nastere" al poporului roman.
La Muzeul de Istorie a Romaniei din Bucuresti exista o copie a columnei in marime naturala, executata prin anii ’30, care nu este compusa pe inaltime, ci se desfasoara pe orizontala in asa fel incat pot fi vazute toate detaliile. In Antichitate, columna putea fi “citita” din cladirile care o inconjurau, astazi aflate in ruina, care aveau cel putin doua etaje.
I. C.
editor artline.ro
