Pana la edictul de la Milano din anul 313, care garanta toleranta religioasa in Imperiul Roman, crestinismul a avut de parcurs cea mai grea etapa din istorie, aceea a persecutiilor. Primele legi generale impotriva noii religii au fost date sub conducerea lui Decius si Valerian, insa aplicarea lor violenta a atins apogeul sub Diocletian. Preferinta imparatului pentru un guvern activist, combinat cu imaginea de sine ca restaurator al gloriei trecutului roman, a dus la cea mai mare persecutie. In aceasta conjunctura, marcata de lupta pentru supravietuire a crestinilor din primele secole, apar pe scena istoriei catacombele.
Galeriile subterane erau folosite atat in scop de refugiu, cat si pentru savarsirea cultului divin sau pentru inmormantare. Roma poseda numeroase exemple de catacombe, unele mai vechi, cunoscute prin traditie sau de cateva decenii, iar altele care au fost aduse la lumina de cativa ani. Catacombele prezinta interes atat din punct de vedere mistic, teologic, cat si prin prisma artefactelor de inestimata valoare gasite in interiorul lor. Catacombele San Callisto se gasesc pe Via Appia si sunt printre cele mai cunoscute din Roma.
Sunt disponibile tururi ghidate in cateva limbi de circulatie internationala: italiana, desigur, apoi spaniola, engleza, germana. Galeriile de la San Callisto totalizeaza aproape 20 km lungime, si au fost construite pe 5 niveluri, in etape succesive. Cea mai veche parte a catacombelor dateaza din jurul anului 150. Specialistii apreciaza ca la San Callisto au fost inmormantati mai bine de jumatate de million de crestini. Aici se afla Cripta Papilor (Capella dei Papi), unde sunt inmormantati mai multi papi din secolele II – IV. Pe cateva placi din marmura s-au pastrat chiar cateva nume de arhierei. Cripta a cazut in desuetitudine de-a lungul timpului iar moastele au fost mutate in diferite biserici din Roma. Ultima mutare a avut loc inaintea invaziei lombarde, in secolul al IX-lea.
Papa San Callixtus, dupa care a fost denumit obiectivul, nu este unul dintre acestia, marele merit al sau fiind extinderea complexului de galerii. In afara Criptei Papilor mai exista zona mormintelor Sfintilor Gaius si Eusebiu, mormantul atribuit Papei Corneliu, care poarta inscriptia ”Cornelivs Martir”. Printre numeroasele cripte, astazi goale, sapate in pereti de-a stanga si de-a dreapta, o veti remarca pe cea a unei femei pe nume Lucina, o martira din primul veac dupa Hristos. De asemenea, veti gasi mormantul Sfintei Cecilia, pe locul careia a fost amplasata o statuie care o reproduce dormind somnul de veci.
Catacomba San Callisto se distinge si prin picturile murale, unele datand din secolul al V-lea, altele din secolul VIII. Catacombele si cripta au fost redescoperite in 1854 de catre arheologul italian Giovanni Battista de Rossi.
10 iunie 2013
I. C.
editor artline.ro
