Caspar David Friedrich s-a nascut in anul 1774 in orasul Greifswald, pe coasta Marii Baltice, fiind al saselea copil al sotilor Friedrich. Copilaria sa este marcata de moartea timpurie a mamei, cand avea numai 7 ani, si de moartea a doua surori si a unui frate mai mic. Drama personala explica melancolia si recurenta mortii in compozitiile sale de mai tarziu. Tablourile lui Caspar David Friedrich sunt bogate in simboluri si semnificatii, dezvaluite in scrierile artistului si in marturisirile prietenilor lui. Artistul a cunoscut pictura pe la varsta de 16 ani, existand obiceiul ca invatatorii sa iasa in mijlocul naturii cu copiii in scop didactic.
Frecventeaza timp de patru ani cursurile profesorului Johann Quistrop, acesta fiind cel care il indeamna sa ia ca model reproducerile dupa operele marilor maestri si sa se inspire din natura. Mai tarziu, a studiat la Academia din Copenhaga, unde va dobandi cunostinte temeinice prin studierea perspectivei si compozitiei. S-a mutat apoi la Dresda si a calatorit prin Germania.
In atmosfera sumbra a meleagurilor Germaniei pictorul isi regaseste dorintele si dispozitia sufleteasca. Peisajele lui Caspar David Friedrich surprind adesea regiuni din nord: dealuri acoperite de copaci, porturi, natura in ceata; toate picturile au la baza reprezentarea luminii ca definitie veridica a naturii. Desenele lui Friedrich executate la anii maturitatii artistice sunt usor de recunoscut. Le defineste lumina magica ce pare sa se reverse dincolo de panza.
Unele dintre celebrele sale picturi sunt expresii mistice. In 1808 a expus una din cele mai controversate picturi: "The Cross in the Mountains" - lucrare ce surprinde simbolul crestinismului in imaginea naturii. Crucea, vazuta oblic din spate, este de aceasta data un element insignifiant in compozitie. Ies in evidenta, in schimb, razele palide ale soarelui aflat la asfintit, simbolizand in viziunea autorului lumea Legii Vechi. Celalte elemente, muntele si brazii, simbolizeaza, primul credinta neclatinata iar cel de-al doilea nadejea, speranta. Friedrich a mai pictat si alte tablouri in care crucifixul domina peisajul insa acesta ramane exemplul remarcabil..
Biserica in peisaj de iarna (1811) este alt tablou care atesta legatura artei lui Friedrich cu ideatica religioasa crestina. Biserica, abia profilata in ceata, este asezata in ansamblul compozitiei si devine astfel integrata in natura. In contrast cu alti pictori ai epocii, Friedrich nu cauta sa zugraveasca detaliile arhitectonice.
.jpg)
Cand pictura romantica cunoaste declinul public, Friedrich nu renunta la maniera sa de a privi lucrurile. El va sluji vechilor convingeri, fapt care il conduce pe el si familia sa la o stare materiala precara. Spre sfarsitul vietii, artistul devine introvertit iar picturile sale mai intunecate. Slabit de boala, Friedrich picteaza un tablou visator, melancolic: Fazele vietii (cca. 1835). Dupa titlu se poate constata ca este un fel de testament al artistului. Caspar David Friedrich a murit in 1840, lasand in urma aproximativ 500 de lucrari, dintre care mai cunoscute sunt: Peisaj cu pavilion (1797), Ceata matinala in munti (1808), Ruinele unei abatii in padurea de stejari (1808-1810), Biserica in peisaj de iarna (1811), Stanci de calcar pe insula Rugen (1818), Pe velier (1818-1819), Marea inghetata (1823-1824), Riesengebirge (1835), Fazele Vietii (cca 1835)
In primele decenii ale secolului XX interesul pentru opera lui Friedrich a cunoscut o revigorare. Insa reputatia sa va suferi in al Doilea Razboi Mondial, cand pictura lui Friedrich devine emblematica pentru nazisti. Desigur, pictorul nu a avut nimic comun cu ideile regimului politic, atunci cand a pictat peisajele, insa lumea nu s-a eliberat definitiv de preconceptii decat in anii ’70.
Dupa acel moment, contributia lui Caspar David Friedrich la pictura vestic-europeana devine in sfarsit evidenta pentru intreaga lume. In 1993, una dintre lucrarile sale a fost licitata si cumparata pentru suma de 3.213.000 USD.
12 iunie 2013
I. C.
editor artline.ro
