Povestea Carturesti a inceput in 1999, cind cei doi asociati, Nicoleta Dumitru si Radu Serban, s-au hotarit sa deschida din pasiune o altfel de librarie in Bucuresti. Prima a fost amplasata pe Edgar Quinet, in centrul Capitalei. Totul a pornit de la pasiunea acestora pentru arta: carte, ceaiuri si muzica.
200 de feluri de ceai
'Ideea a fost suta la suta romaneasca. La vremea aceea nu exista la noi un loc in care sa poti rasfoi o carte in timp ce bei un ceai si asculti o muzica placuta', povesteste Stefan Nita, PR la Carturesti. Au importat peste 200 de sortimente de ceai si au vindut, in acelasi timp, accesorii pentru acesta. Ceea ce a reprezentat Carturestiul de la inceput a fost firescul, cunoscind astfel foarte repede succesul.
In 2000 a aparut a doua librarie, pe Strada Arthur Verona: 'Feedbackul din partea clientilor a fost unul pozitiv, extinderea venind la cererea acestora. Am gasit gazduire in casa arhitectului Sturdza, designul noii librarii fiind realizat de acesta. Am investit aproape 300.000 de euro, bani in care au intrat cheltuielile cu spatiul, decorul si tot ce a tinut de amenajare', spune Stefan. Intr-o prima faza, a fost doar parterul, unde clientii s-au putut delecta in ceainarie, cu o carte, o revista, intr-o atmosfera destinsa si calda. Anul trecut a urmat amenajarea mansardei, care a adus in plus noi sortimente de ceai si accesorii, CD-uri, DVD-uri cu muzica, filme si multe alte carti.
Colaborare cu 400 de edituri
In prezent, in Bucuresti exista trei librarii Carturesti, doua in Timisoara si una la Iasi. 'Cei care ne viziteaza gasesc aici ce este mai bun din orice domeniu. Colaboram cu peste 400 de edituri din tara si avem in proiect pentru anul viitor deschiderea unei librarii in Cluj', precizeaza Stefan Nita. Fiecare librarie are un design unic, realizat de arhitecti diferiti. Tiparul nu se respecta, decit acela care tine de conceptul in sine. 'Carturestiul nu este doar un loc profitabil din punct de vedere financiar, ci un loc in care vindem valoarea si atmosfera. Toate acestea le expunem publicului sub forma unei povesti', adauga Stefan Nita. Carturestiul gazduieste lansari de carte, de CD-uri si de DVD-uri, expozitii, conferinte de presa. Si-a creat inca de la inceput un public fidel, de la studenti, care vin si rasfoiesc carti pe scari sau in mansarda, continuind cu personalitati culturale si terminind cu strainii care au aflat de reputatia acestor librarii.
O librarie pentru pauza de masa
Pentru anul acesta, oamenii din spatele povestii Carturesti au in proiect sa gaseasca in Bucuresti o cladire interbelica sau o fabrica din anii 50, un spatiu prea putin bagat in seama pe care sa-l converteasca intr-un centru cultural. 'Un loc unde sa mergi dimineata sa-ti bei ceaiul si sa citesti o carte sau ziarul, sau chiar sa joci un sah. Dupa care te duci la serviciu si te intorci in pauza de masa, cita vreme noi pregatim ceva foarte bun de mincare si poate citeva scurtmetraje foarte tari', spune Cristian Neagoe, PR&Events Manager la Carturesti. 'Cladirea aceasta ar functiona ca un hibrid intre un spatiu creativ si unul comercial, astfel incit sa se autosustina si sa dea nastere la citeva proiecte culturale memorabile', adauga acesta. De asemenea, se mai gindesc sa inceapa sa intervina mai mult in activitatea editoriala. 'S-a intimplat destul de des in ultimii ani sa discutam cu editurile despre titlurile care ar fi interesante pentru piata de carte romaneasca. Probabil ca relatia va fi cu mult mai strinsa in 2007, dat fiind ca modificarile aduse de integrarea Romaniei in UE nu vor ocoli industria culturala', mai spune Cristi.
Paula Safta
