Annibale Carracci (3 noiembrie 1560 - 23 februarie 1609), pictor italian, grafician, gravor.
Considerat unul dintre cei mai importanti pictori italieni, Annibale provenea din familia Carracci, familie de pictori din Bologna, foarte cunoscuti si apreciati. Fratii Agostino (1557-1602) si Annibale, alaturi de varul lor, Lodovico (1555-1619) aveau sa devina figuri importante in arta italiana de la sfarsitul secolului XVI. Cei trei vor lucra adesea impreuna, realizand in special fresce, iar in jurul lui 1580 au infiintat chiar si o scoala particulara de pictura, numita initial Accademia dei Desiderosi, apoi Academia degli Incamminati. Se punea accentul pe realism, pe desenul inspirat de natura.
Cei trei aveau sa lucreze impreuna pana spre 1595, cand Annibale, cel mai talentat dintre ei, a fost chemat la Roma de cardinalul Odoardo Farnese. Acesta i-a cerut artistului sa realizeze decoratiunile interioare pentru Galeria Farnese, din palatul cardinalului, lucrare de proportii ce va fi capodopera lui Carracci. Initial a decorat o mica incapere, numita Camerino, cu scene inspirate de muncile lui Hercule, iar din 1597 a inceput lucrarile la galeria mare, cu tema Iubirea Zeilor. In stil specific pentru Renastere, inspirandu-se din creatiile lui Michelangelo de la Capela Sixtina si din frescele lui Rafael de la Vatican, Annibale a reusit sa creeze cea mai importanta dintre operele sale.
Mai tarziu picturile de la Farnese aveau sa aiba o influenta foarte puternica asupra altor artisti, ca model tehnic si mai ales de desen al personajelor. Meticulos, Annibale realizase practic sute sau chiar mii de schite, iar acest stil de lucru, desi lent, avea sa fie considerat esential mai tarziu pentru pictura istorica.
A realizat si portrete si peisaje si a fost unul dintre cei mai apreciati profesori ai vremii. In ultima parte a vietii, luptandu-se cu o puternica depresie, avea sa renunte definitiv la pictura dupa 1606.
