Carmen si toreadorii in aer liber

"La Tragedie de Carmen", versiunea "neortodoxa" a lui Peter Brook (aleasa acum ca scenariu de Ion Caramitru pentru montarea sa din programul "Sibiu, Capitala Culturala Europeana 2007") dupa opera lui Georges Bizet, cu aranjamentul muzical al lui Marius Constant si libretul adaptat de Jean-Claude Carriere, a avut premiera acum 26 de ani, la Paris, a fost jucata timp de doi ani la Lincoln Center din New York, in succesive distributii; in doua dintre aceste distributii, spectacolul a fost inregistrat in 1983 la centrul parizian al lui Brook de la Theatre des Bouffes du Nord (Paris). Prelucrare, ea insasi, dupa Prosper Merimee, opera lui Bizet, "Carmen" e povestea unei frumoase tiganci din pricina careia multi barbati ajung sa-si distruga viata, de la caporalul Don Jose la toreadorul Escamillo.

Versiunea brookiana a celebrei "Carmen" renunta - pana la a deveni, spun criticii, "un fel de melodrama a la Pinter" - la mare parte din muzica, la orchestra extinsa, trei sferturi din distributie si schimbarile complexe de decor. In cazul spectacolului lui Caramitru, ultimul aspect se dovedeste definitoriu: scenografia e integrata arhitecturii autentice a curtii interioare de la Muzeul sibian de Istorie, care devine astfel parte a unui spatiu in acelasi timp fictiv-teatral si real-concret.

Despre Peter Brook s-a scris (pornind de la a sa "Carmen") ca nu pare sa se adapteze prea bine cerintelor operei (ceea ce e probabil adevarat, de aceea va fi si "deconstruit" muzica lui Bizet); in montarea lui Ion Caramitru, tocmai partea operistica - "amenajata" intr-o structura teatrala - se dovedeste mai solida, din punct de vedere interpretativ (poate pentru ca Silviu Biris, de exemplu, intr-un rol secundar ceva mai amplu, al lui Zuniga, e usor superficial-schematic). Desi joaca in stilul liric "clasic" (la "rampa", cu fata spre public), Oana Andra (foto) in Carmen, Vlad Mirita in Don Jose si Iordache Basalic in Escamillo au cu totii un potential de expresie teatrala ridicat. Cum, in restransa varianta Brook (o ora si jumatate in loc de patru), ceea ce ramane din muzica sunt ariile si duetele celebre ("La Habanera", "Aria Toreadorului" etc.), calitatea interpretativa a artistilor si excelentul acompaniament al Orchestrei Metropolitane de Camera, dirijata de Tiberiu Soare, fac nota remarcabila a spectacolului.

"Tragedia lui Carmen" e, intr-adevar, un melanj inedit intre teatru si opera reinterpretata teatral, intr-un spatiu nu atat neconventional, cat surprinzator-adecvat. Totul e sa ai idei.

"Tragedia lui Carmen" de Georges Bizet * Versiune scenica de Peter Brook si Marius Constant * Regia: Ion Caramitru * Scenografia: Maria Miu * Lumini: Chris Jaeger * Cu: Oana Andra/ Florentina Irina Onica/ Claudia Andreea Deleanu (Carmen), Vlad Mirita/ Razvan Sararu (Don Jose), Iordache Basalic/ Ionut Pascu/ Stefan Popov (Escamillo), Mihaela Stanciu/ Marta Sandu/ Ioana Ionita-Rusenescu (Micaela), Silviu Biris (Zuniga), Eugen Cristea (Lillas Pastia), Vasile Calofir (Garcia)

Orchestra Metropolitana de Camera Bucuresti * Dirijor: Tiberiu Soare

Parteneri: Muzeul Brukenthal, Opera Nationala Bucuresti, Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", Casa de Cultura a Municipiului Sibiu, Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului din Sibiu, Filarmonica "George Enescu" Bucuresti * Cu sprijinul: Opera Nationala Iasi, Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti