Cine spune ca Luxemburgul este mic cat un ibric, iar capitala culturala europeana ca o furtuna intr-un pahar, ar trebui sa se mai gandeasca o data.
In Sibiu, oras partener in 2007, se vorbeste adesea despre Luxemburg ca despre un orasel pe care-l poti parcurge ca si cand ai merge de la gara pana in centru. Realitatea este insa total diferita.
Micul-mare oras se intinde, de fapt, pe o suprafata mai mare ca a Sibiului, strazile luxoase au o arhitectura aerisita, lipsesc cu desavarsire cartierele aglomerate, iar fiecare artera, chiar si cele de la periferie, arata precum cele din centrul marilor capitale.
Singur o luna
Acest oras de poveste a devenit, de sambata, capitala culturala europeana a anului 2007, statut de care se va bucura de unul singur pana pe 1 ianuarie, cand i se va alatura si Sibiul.
Festivitatile de deschidere au avut loc la Rotonda 1, cladire istorica aflata langa calea ferata, complet restaurata, transformata din hala pentru repararea locomotivelor cu abur, intr-un spatiu pentru spectacole.
O scena imensa s-a ridicat in interiorul rotondei, iar afara s-a asternut covor rosu, pe care au pasit personalitati politice si culturale ale Luxemburgului si ale tarilor vecine, Germania, Franta si Belgia.
Marele Duce Henri de Luxemburg si Marea Ducesa Maria Teresa de Luxemburg au captat intreaga atentie la intrarea lor in rotonda. Alaturi de ei s-au aflat, in primele randuri ale asistentei de la festivitate, primarii celor doua orase - Paul Helminger, primar al Luxemburgului, si Klaus Johannis, primarul Sibiului, precum si Guy Dockendorf, presedinte al programului Luxemburg 2007 si Sergiu Nistor, comisar guvernamental al programului Sibiu 2007.
Un sibian pentru fiecare luxemburghez
Primarul Johannis a fost singurul roman care a tinut un discurs pe scena festivitatii. "Pentru Sibiu, prilejul de a deveni capitala culturala europeana este extrem de important. In cazul multor capitale culturale, acest titlu este o incununare a unei dezvoltari, insa pentru Sibiu este chiar unul dintre motoarele dezvoltarii", a spus Johannis, amintind si ca judetul Sibiu are peste 400.000 de locuitori, ceea ce inseamna ca "aproape pentru fiecare luxemburghez exista in Romania un sibian care tine pumnii pentru succesul Capitalei Culturale Europene Luxemburg 2007".
Din Sibiu a sosit de altfel o delegatie importanta: prefectul Ion Ariton, presedintele Consiliului Judetean Martin Bottesch, coordonatorul programului Sibiu 2007 Cristian Radu, secretarul asociatiei Sibiu 2007 Marius Constantin.
Marele absent a fost ministrul Culturii Adrian Iorgulescu despre care s-a spus in soapta ca nu ar fi venit din cauza ca nu i s-a dat posibilitatea de a lua cuvantul, iar oficial ca ar fi ramas la Bucuresti din cauza problemelor politice.
Parada orasului
Sambata, programul deschiderii a fost extrem de dens, cu evenimente in aproape fiecare loc important al orasului, create in asa fel incat sa implice cat mai multi oameni. Iar luxemburghezii au raspuns prezent intr-un numar impresionant.
Marea sarbatoare a inceput in Piata Garii, cu "Cantecul sirenelor", un spectacol pe muzica si a continuat cu o parada care a strabatut orasul de la gara spre centru, adunand mii de locuitori intr-un convoi pulsand a bucurie, inaintand sub baloane uriase infatisand animale si figuri stranii, care pluteau deasupra coloanei, fie inaltandu-se spre cer, fie coborand pentru ca oamenii sa le poata atinge.
In centru, de la ora 21, momentul culminant al deschiderii: focul de artificii al companiei Groupe F. La Pont Adolfe, mii de luxemburghezi au asteptat cu emotie, in frig, cu ochii atintiti asupra podului aflat la cateva sute de metri, ce avea sa fie baza unei explozii de lumini, din ce in ce mai spectaculoasa, pana ce intreaga vale a raului Petrussa a fost invaluita de fumul gros.
Cerbul si luxemburghezii
Spectacolul s-a terminat in aplauze, iar luxemburghezii au umplut din nou strazile si localurile, multi dintre ei purtand manusi albastre cu cerb alb, simbolul programului Luxemburg 2007, manusi impartite tuturor la colt de strada.
Cerbul a fost ales simbol al anului cultural, dintre sute de variante de logo-uri, fiindca aminteste de padurile zonei si reprezinta un animal care migreaza, iar Luxemburgul are o populatie formata in urma migratiilor masive.
Spectacolele din prima seara a anului cultural s-au tinut lant, in diferite puncte ale orasului: circul "Manege" in Place des Glacis, muzica electronica, tehno, hip-hop, rock si dansuri orientale la Rotonde, concerte la Filarmonica si la centrul cultural Abbaye de Neumunster, spectacole de teatru in marile sali.
La numai o ora de la parada, masinile de salubritate facusera orasul luna, iar strazile aratau de parca nimic special nu se petrecuse acolo.
Noaptea tarziu, orasul a reintrat in linistea sa obisnuita, iar duminica numai magazinele deschise, contrar obiceiului, mai vorbeau ceva despre marea deschidere.
La Sibiu, anul cultural se va deschide pe 1 ianuarie, iar la eveniment vor participa reprezentantii guvernului roman si presedintele programului Luxemburg 2007. A fost invitat si Marele Duce Henri, dar inca nu se stie daca va participa.
INEDIT
Fabrica de cultura
La 15 kilometri de Luxemburg exista o fabrica neobisnuita: Fabrica de Cultura.
Aceasta se afla in orasul Esch/Alzette, al doilea ca marime dupa Luxemburg, cu o populatie de 25.000 de locuitori. Localitatea este la trei kilometri de Franta, 12 de Belgia si 30 de Germania, din aceste tari provenind peste jumatate din public.
Infiintata in 1982 drept centru cultural, in cladirile unui fost abator, actuala Kulturfabrik gazduieste seri literare, spectacole, are sali de repetitii pentru teatru si dans, iar de-a lungul anului 2007 va produce programul "Belles Roumaines".
Unul dintre cele mai interesante proiecte este cel al serilor literare, unde sunt invitati, incepand din februarie, Mircea Cartarescu, Stefan Agopian, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Eginald Schlattner, Ion Bogdan Lefter.
Din domeniul teatrului sunt invitati Radu Afrim, Matei Visniec, Silviu Purcarete.
In total, artisti romani din opt domenii diferite vor evolua pe scenele Fabricii de Cultura.Aceasta va gazdui anul viitor si un festival de film romanesc. De asemenea, pe scena fabricii vor evolua Ansamblul "Iza" din Maramures si Taraful "Lautarii Botosanilor".
Veronica D. Niculescu
