Ne plangem deseori ca nu existam in circuitul european al culturii, dar la noi acasa nu facem mai nimic ca sa ne cunoastem valorile. Nici Primaria Municipiului Bcuresti, nici Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, institutie subordonata municipalitatii bucurestene, nu au gandit un program de includere a caselor memoriale intr-un circuit turistic cultural. Mai mult, nu exista indicatoare de semnalizare pentru aceste obiective turistice pe care le numeri cu degetele de la o singura mana.
"Blocul e cam paradit si neconsolidat!"
Partea cea mai grava e, insa, aceea ca apartamentele unde au locuit Ion Minulescu si Liviu Rebreanu sunt intr-un bloc ce sta sa crape. Cu ochii nostri am vazut aceste crapaturi ce-ti iau fata inca de la intrare si care, pe masura ce urci scarile, devin din ce in ce mai pregnante. Patrimoniul lasat mostenire de Rebreanu si Minulescu intr-o casa aflata la cativa pasi de Palatul Cotroceni ar putea disparea oricand din cauza crapaturilor imobilului din Bulevardul Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, Sector 5. Un vecin ne-a marturisit sec: "Blocul e cam paradit si neconsolidat!".
Muzeul National al Literaturii Romane (MNLR), cel care administreaza patru case memoriale, Arghezi, Bacovia, Minulescu si Rebreanu, muzeu finantat de Primaria Municipiului Bucuresti, nu a putut sa faca lucrarile de consolidare necesare. Nu a putut nici sa incheie asigurarea in caz de cutremur pentru casele memoriale Ion Minulescu si Liviu Rebreanu. Motivul? MNLR nu a primit de la bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti resursele financiare necesare. In ultimii ani, au fost situatii cand MNLR abia a putut sa-si achite la zi salariile angajatilor.
Bunuri de patrimoniu neevaluate la zi
Desi exista o Ordonanta de Guvern, nr. 3 din 13 ianuarie 2005, in care scrie negru pe alb ca "bunurile din patrimoniul cultural national vor fi reevaluate de catre evaluatori autorizati in conditiile legii pana la finele anului 2007", pentru patrimoniul din cele patru case memoriale ce apartin de MNLR nu s-a facut nici macar transformarea contabila din lei vechi in lei noi. "Nu e facuta aducerea la zi a bunurilor din Casa memoriala Minulescu pentru ca nu exista norme clare de evaluare. Aceasta operatie de evaluare va dura aproximativ doi ani", ne-a precizat Corneliu Lupes de la MLNR. Evaluarea bunurilor de patrimoniu cultural e necesara pentru intocmirea formelor de asigurare ale acestor bunuri.
MNLR va trebui sa prevada in exercitiul bugetar al institutiei pe 2008 bani pentru reevaluare. Situatia e dramatica, atata timp cat MNLR abia poate obtine de la administratia publica locala bani pentru subzistenta angajatilor si pentru programe. Asta inseamna ca daca primarul general sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu iau o hotarare urgenta, patrimoniul din Casele memoriale Minulescu si Rebreanu poate ramane intr-o situatie periculoasa, cu cladirea neconsolidata si neasigurata, si cu bunurile culturale neevaluate si neasigurate. Lucrari de arta semnate de clasici precum Camil Ressu, Milita Petrascu, Victor Brauner, Margareta Sterian, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu, Dumitru Ghiata ori Lucian Grigorescu sunt neevaluate si doar asigurate de un sistem de urmarire obisnuit.
O capitala fara evidenta placilor memoriale
Daca stim cu certitudine ca in Bucuresti sunt doar cinci case memoriale ale scriitorilor, nu acelasi lucru il putem spune despre numarul placilor memoriale.
Pana in acest moment, doar muzeograful Corneliu Lupes, sef de sectie la Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti, a facut o cercetare in acest sens in cartea sa "Itinerare Memorialistice Bucurestene", Editura Muzeul Literaturii Romane, 2003. "Nici evidenta mea nu este suta la suta. Singura evidenta a placilor memoriale din Bucuresti e facuta in anexele celor doua carti ale mele privind momorialistica muzeistica. Din pacate, in Bucuresti nu exista nici un fel de evidenta a placilor memoriale. Mi s-ar parea mai mult decat util sa putem avea aceste informatii cumulate pe un format clasiv si electronic. Solutia ar fi ca datele stranse de mine sa fie valorificate intr-un format multimedia. Adica sa avem fotografia unde a locuit scriitorul respectiv, placa memoriala, fotografia si o scurta prezentare bio-bibliografica a acelui scriitor. Daca tot numaram cu degetele unei singure maini casele memoriale de scriitori din Bucuresti, macar sa avem atunci o evidenta clara a locurilor in care scriitorii romani au trait", ne-a precizat Corneliu Lupes.
O explicatie a faptului ca in Bucuresti sunt doar cinci case memoriale e si faptul ca cei mai multi dintre scriitorii romani de dupa al doilea razboi mondial au trait la bloc. Pe langa acest mare impediment, a mai aparut si acela al lipsei unui fond muzeal autentic care sa reclame urgenta deschidereii unei case memoriale. Din nefericire, casa lui Marin Preda nu a avut soarta unei case memoriale pentru ca statul roman nu si-a dorit acest fapt. Casa unde a locuit Marin Preda, str. Pictor Al. Romano, nr. 21, era ideala pentru muzeu pentru ca era la curte, nu intr-un bloc. De ce statul roman nu a avut disponibilitatea sa achizitioneze casa lui Marin Preda de la familie cu patrimoniu cu tot, iar familia sa fi primit in schimb un spatiu asemanator cu toate cele necesare?", ne-a spus Corneliu Lupes.
Portret de sute de mii de euro la mana sortii
Portretul lui Ion Minulescu pictat de Victor Brauner in 1924 pe un fond decorativ cu pauni, motiv imprumutat de pe o broderie persana, e poate cea mai valoroasa lucrare din Casa memoriala Ion Minulescu-Claudia Millian. Un portret neevaluat si neasigurat care face dupa parerea specialistilor cateva sute de mii de euro.
Ion Minulescu a avut o relatie de prietenie cu cativa dintre cei mai importanti pictori romani interbelici. Dovada stau portretele sale ce dau sama atat despre poet, cat si despre artistii ce l-au nemurit. Printre cei care i-au facut portretul lui Ion Minulescu il amintim pe Camil Ressu. Minulescu e pus de Ressu sa-i pozeze intr-un fotoliu de un rosu stins, cu trabucul intre degete. E, se pare, ultimul dintre portretele lui Minulescu, pictat in anul 1942.
Inca din anii petrecuti la Paris, Minulescu ii cunoaste pe Ressu, Petrascu, Steriadi, devenind pentru multi pictori si sculptori romani un prieten de nedespartit. Poetul a indeplinit vreme indelungata functia de director in Ministerul Artelor si a facut parte din juriile saloanelor oficiale. Colectia sa il impune posteritatii ca pe un fin observator al artelor romanesti interbelice, dar si ca pe un colectionar rafinat si impatimit de tot ce e valoros si estetic.
Vizitatorul colectiei Minulescu e suprins sa gaseasca "Natura moarta cu ceas si flori" a lui Alexandru Ciucurencu, "Portretele de copii din tara Oasului" pictate de Margareta Sterian, un portret al poetului realizat de pictorul baimarean Alexandru Ziffer ori cele trei portrete in penita ale creatorului "Romantelor" de Jean Al. Steriadi. Sunt lucrari pentru care Primaria Municipiului Bucuresti ar trebui sa nu precupeteasca nici un efort de a le asigura ca sunt adapostite in bune conditii.
107 placi memoriale
Uniunea Scriitorilor din Romania a demarat un program de amplasare a unor placi memoriale in locurile din Bucuresti unde au trait scriitori importanti. Din cele 107 placi memoriale proiectate sa fie amplasate in Bucuresti, noua vor fi puse pe imobile clasate drept monumente istorice. E vorba de noua case unde au locuit Aurel Covaci, Mircea Santimbreanu, Nicolae Carandino, Ilarie Voronca, Tudor George, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Ion Negoitescu si G.M. Zamfirescu. Pentru aceste noua case va fi necesara realizarea unor placi memoriale care sa intre relatie plastica si arhitecturala cu imobilele declarate monumente istorice.
"Casa cu mansarda" a lui Eliade
Uniunea Scriitorilor a participat, pe 9 martie 2007, chiar de ziua scriitorului si marelui istoric al religiilor, la dezvelirea unei placi memoriale Mircea Eliade. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Primariei Sectorului 2 si a familiei Eliade-Alexandrescu. Noua placa memoriala a fost amplasata pe strada Radu Cristian, fosta Melodiei, in locul unde s-a aflat "casa cu mansarda", locul de resedinta si creatie al scriitorului. Din diferite motive insa, casele unor mari personalitati ale literelor romanesti nu pot fi valorificate drept case memoriale in reteaua Muzeului National al Literaturii Romane. "E pacat ca locurilor unor personalitati ale culturii romane, precum Eugen Lovinescu, Iulia Hasdeu ori Anton Pann sa nu se alature celor cinci muzee memoriale ale scriitorilor existente", ne-a declarat Corneliu Lupes, coordonatorul celor cinci muzee din reteaua MLNR.
