Lumea imaginatiei isi face loc, treptat, in viata de zi cu zi, asigurandu-ne evadarea mult dorita din realitate. Festivalul anual de animatie din Bucuresti isi propune sa promoveze filmul de calitate de acest gen si sa incurajeze studierea tehnicilor de animatie.
Pentru toate varstele
Festivalul organizat de Este’n’Est se desfasoara in Bucuresti, intre 5 si 14 octombrie, filmele urmand sa ruleze in trei locuri: Cinema Europa, Cinema „Elvira Popescu” si Cinema Union.
Fata de anul trecut, editia din acest an este mai mult decat o prezentare de film: cuprinde o puternica ramura competitiva, workshopuri de animatie si mai multe categorii noi. Sectiunile competitive sunt cinci la numar: lungmetraj, scurtmetraj, animatii romanesti, videoclip si advertising, precum si animatii create de studenti.
Piesele de rezistenta vor concura la Categoria scurtmetraje, unde s-au inscris cele mai recente animatii ale celebrilor creatori Bill Plympton („Shuteye Hotel”), Don Hertzfeldt („Everything will be ok”) sau Konstantin Bronzit („Lavatory Lovestory”). Intre cele 18 clipuri din cadrul sectiunii Videoclip&Advertising se numara si clipurile „Copiii sirenelor”, realizat de studioul Videorgy pentru Loredana Groza, si „Smoke Flow”, realizat de Catala pentru Cheloo.
Deschizatorii de drumuri
Fiecare secventa a filmului de animatie este realizata individual. Secventele pot fi desenate separat si apoi fotografiate, pot fi fotografii facute unui obiect aflat in miscare ori pot fi complet generate cu ajutorul computerului. Indiferent de modul de realizare ales, filmul animat urmareste acelasi lucru: crearea bunei dispozitii prin personaje imaginare care interpreteaza diferite „roluri”.
Istoria filmului animat a inceput in 1890, cu filmul creat de francezul Charles-Emille Reynaud, iar animatiile sale constau in siruri de 500 de cadre. Primul film de animatie standard a fost „Humorous Phases of Funny Faces” (1906), de J. Stuart Blacketon.
Pelicula prezenta un desenator care schita chipuri pe o tabla, iar fetele pareau ca prind viata. Niciunul dintre cele doua filme nu s-a pastrat pana in ziua de astazi. Cel mai timpuriu film animat care a supravietuit pana in prezent este „The Adventure of Prince Ahmed”, din 1926, construit dupa firul narativ al cartii „O mie si una de nopti”.
Poductia Walt Disney, „Alba-ca-Zapada si cei 7 Pitici” este considerata una dintre primele lungmetraje de animatie. Acest film este si cel care marcheaza inceputurile erei de aur Walt Disney si ale fenomenului filmelor de animatie.
Revolta anti-Disney
In opozitie cu stralucirea si grandoarea figurilor Disney, apare un personaj creat de romanul Ion Popescu-Gopo, Omuletul lui Gopo. Omuletul este un caracter nud, schitat din doar cateva linii, care, in ciuda infatisarii simple, interpreteaza cat se poate de complet problemele lumii contemporane. Gopo a fost intotdeauna un pionier in tot ceea ce a intreprins. El a marturisit ca a incercat sa realizeze desene animate de perfectiunea tehnica a filmelor americane de animatie, dar nu s-a putut, motiv pentru care a inceput o revolta anti-Disney.
Omuletul este creatia care a insufletit aceasta revolta. Realizat cu economie de linii si lipsit de expresivitatea caracteristica celorlalte personaje din desenele animate, Omuletul lui Gopo se impune prin seriozitate si prin complexitatea „rolurilor” interpretate. Ion Popescu-Gopo a incercat sa depaseasca barierele tehnice si modelele vremurilor si a reusit cu brio.
Primul sau succes, Marele Premiu - Palme D’Or la Festivalul de Film de la Cannes (1957), cu „Scurta istorie”, s-a datorat tocmai faptului ca filmul sau nu datoreaza nimic nici lui Disney, nici lui Grimault sau altei scoli de film. Personajul creat de Gopo era indragit de toata lumea, de la cei mici la cei mari. Simplitatea figurii a fost mereu completata de profunzimea subiectelor abordate, iar secventele pline de ritm si imaginatie au cucerit ani la rand publicul.
De la Gopo la Shrek
Treptat, spectatorii au inceput sa se orienteze spre animatii in care esteticul preia puterea. Intr-o epoca mai putin nonconformista, copiii romani urmareau Maria Mirabela, Mihaela sau radeau cu Zait si Pagadi nu pentru ca aceste seriale animate insemnau un progres in domeniu, ci pentru ca nu aveau de unde alege. Acele vremuri au trecut si odata cu ele si personajele considerate deja invechite de catre noile generatii, care prefera sa-i vada pe Spiderman sau Shrek.
Acestia din urma reprezinta evolutia tehnicii; „Shrek”, votat de spectatori drept cel mai urmarit film de animatie, este realizat in intregime cu ajutorul computerului. Filmul si-a facut fani in randul spectatori lor obisnuiti, dar a cucerit si critici din intreaga lume, prima parte din „Shrek” castigand Oscarul pentru Cel mai bun film animat in 2002.
Filmul a adus in total incasari de 1,4 miliarde de dolari si s-a vandut in 90 de milioane de DVD-uri. „Shrek I” a acumulat aproape jumatate de miliard de dolari, in timp ce „Shrek II” a adunat 920 de milioane de dolari, plasandu-se pe locul trei in topul tuturor timpurilor.
Cu toate ca metodele de realizare folosite in filmele animate recente sunt mult superioare celor de odinioara, subiectele nu difera prea mult: intalnim aceleasi zane si feti-frumosi, aceeasi lupta intre bine si rau, aceeasi dorinta de salvare a persoanelor iubite.
Succesul filmului „Shrek” se datoreaza si faptului ca prin personajele feerice si situatiile descrise cu mult umor a fost redefinita lumea basmelor.
Organizatorii spera ca festivalul va readuce la viata pasiunea romanilor pentru animatie si va contribui la eliberarea de sub presiunea cinematografiei comerciale.
ISTORIC
Filmul romanesc de animatie
> Primul desen animat romanesc, „Pacala in Luna”, a fost realizat de caricaturistul Aurel Petrescu, in 1920. Acest film nu a putut fi insa pastrat.
> Cel mai vechi film romanesc de animatie care a ajuns pana la noi este creatia lui Marin Iorda, „Haplea”.
> Cel care a adus renume mondial animatiei romanesti este Ion Popescu-Gopo, cu personajul „Omuletul”. In 1957, el a castigat „Marele Premiu” Palme D’Or la Festivalul de Film de la Cannes, cu pelicula „Scurta Istorie”.