Calistrat Dimitriu s-a nascut pe 19 aprilie 1847 la Tecuci, tatal sau fiind protopopul Gheorghe Dimitriu. Dupa ce este inscris la scoala publica, in 1855, invatatorul ii propune tatalui sa adopte numele de Hogas, o veche porecla a bunicului viitorul scriitor. Va urma intre 1860-1869 cursurile Academiei Mihailene, ca bursier, unde ii are printre colegi pe A.D. Xenopol, Vasile Conta si Gheorghe Panu, care vor ramane prieteni apropiati. In 1867, dupa terminarea liceului, se inscrie la Facultatea de filozofie si litere din Iasi. Se va casatori pe 17 ianuarie 1871 cu Elena Gheorghiu. In paralel incepe o lunga cariera didactica, fiind din 1869 profesor (si mai tarziu director) la gimnaziul comunal din Piatra Neamt. Pret de cateva decenii va continua sa predea, mutandu-se adesea la o scoala la alta. Este profesor la Tecuci si Iasi, in 1886 se transfera la Alexandria, la gimnaziul din localitate, desi avusese si o oferta de a se muta in Bucuresti. In 1891 Calistrat Hogas revine in Moldova, la Roman, ca director al gimnaziului Roman-Voda, an in care este rasplatit cu medalia "Rasplata muncii pentru invatamant, clasa I". Din 1899 se muta la Iasi, unde este subdirector si director la Liceul Internat din oras, si unde va ramane pana in 1912, anul pensionarii. Va continua chiar si ulterior sa predea cu jumatate de norma pentru o vreme.
Calistrat Hogas debuteaza in 1874 cu poezia "Legenda lacramioarei" in publicatia "Corespondentia provinciala din Piatra-Neamt. Va publica si proza mult mai tarziu, in iulie 1882, in paginile revistei Asachi, unde ii apare un grupaj de fragmente in ciclul "Amintiri dintr-o copilarie". Dedicat mai curand activitatii didactice, nu pare sa acorde prea multa atentie unei potentiale cariere literare, fiind mai curand interesat de reformele scolare si de chestiunile administrative. Abia in 1907, dupa ce l-a cunoscut si s-a apropiat de Garabet Ibraileanu, Calistrat Hogas se lasa convins de acesta sa inceapa sa scrie si astfel incepe indelungata colaborare cu prestigioasa publicatie Viata Romaneasca, in general cu note de calatorie. Se pare ca tot Ibraileanu a fost cel care i-a propus sa stranga toate aceste evocari intr-un singur volum, iar in 1912, la editura Viata Romaneasca, apare o prima editie a cartii "Pe drumuri de munte", tirajul fiind repede retras si topit din cauza numeroaselor greseli de tipar.
O a doua editie este tiparita doi ani mai tarziu, la aceeasi editura, dar ca si prima data stocul de volume este distrus, de aceasta data intr-un incendiu, intamplare care il face pe Calistrat Hogas sa renunte multa vreme la ideea unei aparitii in volum. Dezamagit, tot mai bolnav, se retrasese din 1915 la Piatra Neamt impreuna cu familia. Moare pe 28 august 1917 la Roman, unde se stabilise de putina vreme. Cu putina vreme inainte de moarte isi planifica viitoarele calatorii, care ar fi trebuit sa inceapa dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, si spera ca pacea il va ajuta sa gaseasca si un editor pentru cartea sa.
Abia in 1921 va fi publicata cartea "Pe drumuri de munte", o a treia editie, de aceasta data in doua volume, cel de al doilea fiind prefatat chiar de Mihail Sadoveanu. Volumul va fi primit cu elogii de critica si se va dovedi un succes de librarie. Un an mai tarziu, la initiativa lui Liviu Rebreanu, Calistrat Hogas devine primul laureat al premiului initiat de Societatea Scriitorilor Romani, o recunoastere tarzie a talentului.
Incepand din vara anului 1939 Sidonia Hogas, cel de al saptelea copil al scriitorului, inaugureaza in casa familiei din Piatra Neamt un mic muzeu memorial, la inceput o singura camera cu documente, fotografii, carti, obiecte personale, arta si mic mobilier. Dupa ce pret de decenii este muzeograf al casei memoriale, Sidonia Hogas doneaza in 1967 statului roman intreaga locuinta pentru a fi organizat aici muzeul memorial, oferind cea mai mare parte din fondul muzeistic ce poate fi vazut si astazi.
Foto: wikipedia.org
