 | Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia incompatibile cu tiina? Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala pies a celui de-al doilea volum, conine un net rspuns negativ. Manifestrile stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani i jumtate primesc de fiecare dat o surprinztoare explicaie psihologic. |
nc nainte de a-l cunoate pe Freud i opera sa, Jung schiase o concepie despre incontient. Termenul "complex", a crui paternitate i aparine, menit unei glorioase cariere n interiorul i n afara psihanalizei, apare chiar n scrierile sale timpurii. Tot aici ntlnim i cteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi i creativitatea spiritual n genere i au originea n incontient.
"n pofida opiniei comune, care trateaz fenomenele oculte cu un zmbet dispreuitor, strdania mea prezint numeroasele lor legturi cu domeniile medicinei i psihologiei, precum i numeroasele ntrebri pe care le ridic pentru noi acest domeniu necercetat", scria Jung n principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experiene spiritiste.
Aa cum Freud a reabilitat nevroza i visul ca surse pentru cunoaterea psihicului sntos, Jung arat interes tiinific nu numai pentru spiritism i fenomenele "oculte", ci i pentru alte domenii marginalizate de tiina oficial a epocii, cum ar fi astrologia i alchimia. De asemenea "nebunia" (psihoza) devine pentru psihiatrul i psihanalistul elveian sursa principal a descoperirii incontientului colectiv.
C. G. Jung - Opere Complete vol 2. Psihologia fenomenelor oculte, Editura Trei, Colectia Biblioteca de Psihanaliza, Bucuresti, 2004
