Bucurestiul mutilat

Fotografii de Andrei Pandele, Dan Vartanian, Dan Dinescu, Sorin Vasilescu, Peter Derer, Serban Lacriteanu, Andrei Birsan, Nic Hanu, Radu Stefanescu

In anii '80 Bucurestiul avea sa fie transformat, demolat, partial reconstruit, slutit si in final mutilat. Prea putin s-a pastrat de atunci in afara de amintiri. Se lucra adesea in forta, de la o zi la alta casele pur si simplu dispareau, strazile pe care se traise decenii nu mai existau, oamenii la randul lor erau fortati sa plece in alta parte. Cartierul Uranus, care din fotografiile pastrate pare o alta lume, un alt oras si practic o alta istorie, a fost aneantizat pentru ca acel spatiu era considerat de specialisti ca cel mai sigur in cazul unui eventual nou cutremur devastator, dupa ce seismul din 1977 a pus la pamant unele din vechile cladiri. A fost mai simplu nu sa se pastreze ceea ce era de pastrat (si rasfoind paginile acestui album de fotografii se vede cat de mult s-a pierdut estetic si arhitectural) sau sa se salveze ce trebuia reconsolidat, ci sa se distruga totul. Au mai ramas doar fotografiile. Putine fata de dimensiunea dezastrului.

Cifrele sunt socante: in jur de 20 000 de proprietati, nu putine dintre ele case de o rara frumusete, au fost distruse. Monumente istorice - biserici ortodoxe, manastiri, sinagogi, vechea cladire a Institutului Medico-Legal, Spitalul Brancovenesc, Hanul Galben - au disparut fara urma, altele (putine) avand sansa de a se salva prin translatare, ascunse intr-un final in spatele blocurilor pentru a nu deranja ansamblul viitor ce avea sa desfigureze pentru totdeauna orasul. Cel putin 60 000 de familii si-au vazut locuintele spulberate cu buldozerele, si daca unii se vor fi bucurat ca in locul casei modeste au primit un apartament la bloc altii au trebuit sa renunte la vila eleganta, cu o poveste, o istorie, o casa vie pentru doua sau trei camere unde mobila-stil nu doar ca nu se potrivea, dar nici macar nu incapea. De altfel cantitati imense de mobilier, decoratiuni, arhive si biblioteci, arta si mici obiecte ce ar face astazi deliciul amatorilor de antichitati au sfarsit la randul lor in moloz cand nu au avut sansa de a fi salvate de norocosi cunoscatori. In total peste 5,86 km patrati din centrul istoric au incetat sa mai existe, ca intr-un joc dement, lasand loc pentru un proiect straniu, rece, colosal, absurd.

Reunind fotografii realizate de pasionati curajosi "Bucurestiul mutilat" este mai mult decat o simpla colectie de imagini dintr-un trecut care nu a trecut pur si simplu ca epoca, nu s-a stins in uitare si nici nu a fost inlocuit de un prezent mai viu, modern si plina de energia "noului". Ci a fost mutilat, distrus, spulberat. Este o dovada de indrazneala pentru acei ani cand pentru militieni simplul gest de a fotografia pe strazile din Uranus si mai ales in zonele care incepeau sa fie demolate era o forma de provocare, de dizidenta, poate chiar o infractiune. Adesea trebuia sa iti maschezi aparatul (si nu erau cele miniaturiale de astazi), sa te folosesti de complicitatea celor din jur sau de vreun colt mai ferit, sa iti asumi riscul de a fi intrebat, oprit, retinut. Sunt poate prea putine imagini, cu atat mai mult cu cat lumea surprinsa de cele reproduse in acest album este fascinanta, diversa, cu o identitate istorica si culturala proprie dar si un parfum nostalgic ce nu mai pot fi reproduse identic. Dar sunt o parte din cele care au mai ramas. Pentru cei care au prins acele vremuri vor fi poate un remember dureros. Pentru generatiile mai noi vor fi o calatorie socanta intr-un trecut despre care stiu poate prea putin. Pentru toti este un capitol din povestea Bucurestiului peste care nu se poate trece si care trebuie cunoscut.