Foto: Bucarest Artistique et Mondain, numarul 15 din 1898- Inainte de a vorbi despre influentele franceze asupra Bucurestiului si asupra altor orase din Romania trebuie precizat un lucru subinteles de altfel, dar care amintit ne face sa nu ajungem la autocritica cum ca am fi copiatorii lumii. Culturile s-au intrepatruns intotdeauna, oriunde pe glob si oricand de-a lungul timpului.
Daca in secolele XVII si XVIIII numerosi comercianti si intelectuali francezi calatoreau in Principatele Romane si aceasta a insemnat si deschiderea unui consulat general la Bucuresti si a unui viceconsulat la Iasi in 1762, in secolul XIX multi studenti romani isi fac studiile la Paris dobandind astfel influente din cultura franceza.
- Influenta franceza in Romania a ajuns spre sfarsitul secolului XIX la apogeu. La fel ca multe alte orase din Romania, Capitala si-a insusit in acele vremuri multe obiceiuri pariziene.
Axele principale ale Bucurestiului, doua la numar, nord-sud si est-vest, aminteau in trecutul de care vorbim de imaginea Parisului din proiectul de reabilitare al lui Eugene Henard, un respectat membru al societatii de arhitectura din Franta.
Cladirile de pe cele doua axe nu aveau un aer intru totul parizian. Aveau insa un scop maret si o perspectiva europeana.
Diferit totusi de renumitul oras de peste hotare, Bucurestiul de odinioara avea un farmec special.
Influentele franceze nu se opreau doar pe strazile pe care astazi inca mai intalnim elemente care ne amintesc de obiceiurile din societatea veche, acoperita de praful timpului si noile valuri ale modernismului. Stim cu totii ca moda niciodata nu ramane pe loc. Mereu este in schimbare si acapareaza tot mai multe tendinte si influente in stilurile promovate.
Cladirile care priveau catre cerul romanesc, cu o arhitectura frantuza, erau completate de decoratiuni si piese de mobilier care nu puteau fi decat din Franta. Bibliotecile erau pline de carti scrise in limba romanticei tari, iar discutiile de cafea sau cele cu oaspetii erau in general inspirate de moda, literatura sau vizite de pe aceleasi meleaguri.
In Romania veche, intre 1866 si 1916, regele Carol folosea in audiente limba franceza. La Consiliul de Coroana de la Sinaia din 1914 aceeasi limba a fost folosita.
Devenind rapid din oras romanesc un oras mai degraba frantuzesc, Bucurestiul avea pana si ziare in limba mentionata. Dintre acestea pot fi amintite L’Independence Roumaine, Bucarest artistique et Mondain, L’Art roumain, Le Pays, Le Litterateur, Le Peuple roumain sau La lanterne moderne.
In reviste, spre exemplu in revista Bucarest Artistique et Mondain erau prezentate cronici teatrale, se publicau editoriale si articole, toate in limba franceza, cu referire la viata Bucurestilor.
Paginile destinate publicitatii erau si ele concepute dupa acelasi tipar frantuz, iar nu rar se intampla ca unele articole sa fie preluate integral din publicatia franceza Le Figaro.
In revista Bucarest Artistique et Mondain destinata sezonului 1898 - 1899, editia cu numarul 15 din luna decembrie, prezenta balurile mascate si evenimentele mondene de sfarsit de an la care puteau participa bucurestenii. Textele erau redactate in limba franceza, evidentiind accentuatele influente frantuzesti care captasera atentia societatii.
