Borita se mai pastreaza in trei sate sacelene

Sarbatoarea Craciunului reinvie o traditie specifica maghiarilor ceangai din cele sapte sate sacelene. "Borita", dansul traditional, insotit de un intreg ceremonial, se mai joaca astazi in localitatile Zizin, Sacele si in mod special in Purcareni. Acesta este jucat numai de baieti si dateaza de cateva secole. "Borita" imbina armonios elementele dansului popular maghiar, roman, turc si bulgar, fiind influentata de Calusul romanesc, de la care a imprumutat anumite elemente. Dansul in cerc semnifica ciclicitatea anotimpurilor si a vietii. Cercetarile facute de specialistii Muzeului de Etnografie Brasov in ultimii ani, evidentiaza faptul ca, in ciuda trecerii timpului, oamenii locului au invatat sa duca mai departe aceasta traditie, pastrandu-i multe dintre caracteristicile originale. Acest obicei a suferit in timp modificari, pastrand insa elemente si structura de tip arhaic. Jocul Borita indeplinea o functie augurala, era un rit de fertilitate adresat familiei, gospodariei, pamantului, animalelor si totodata, un obicei de initiere a flacailor, de trecere de la o categorie de varsta la alta. La joc participa tineri cu varste de 15-16 ani, buni dansatori. Data de desfasurare a obiceiului este a treia de zi Craciun, in ziua "Sfintilor Prunci" (Aproszentek napja) sau chiar Ajunul Craciunului. Pregatirea ceremonialului se facea dinainte de Craciun, cand avea loc alegerea conducatorului de vataf, a celor doi dansatori principali numiti "rudas", a casierului, a personajului mascat numit "Kuka". Urmau tocmirea muzicantilor si alegerea locului unde se vor desfasura repetitiile. Din randul boritasilor se alegeau in trecut si doi feciori care purtau fie in desagi, fie pe un bat, darurile primite ca rasplata a jocului (carne, carnati, slanina, varza acra) si unul care mergea in frunte si purta un brad (tebe). Costumul purtat de boritasi este costumul traditional de sarbatoare al ceangailor din cele sapte sate. Pe cap, caciula neagra din blana impodobita cu nagara si o garoafa rosie, camasa alba, vesta neagra din blana impodobita cu prici si cizme cu zurgalai. Floarea si clopoteii sunt semnele distinctive care indica apartenenta la junie. In Purcareni si Tarlungeni, boritasii tin, in timpul jocului, in mana dreapta lopatele din lemn (lapocka), iar in Zizin, cate un bat ornamentat prin pirogravura. Vatafii au in mana un bici din piele de taur (bikocsok), cu care coordoneaza miscarile jocului, purtat ca simbol al puterii. Kuka, personajul justitiar Kuka poarta pe fata o masca zoomorfa, confectionata din lemn si impodobita cu pene. La brau, peste zeghe, are atarnate talangi, iar in mana dreapta un bici din piele, cu care sperie lumea prin sat. Acesta este un personaj mut, toate actiunile lui fiind legate de pantomima. El reprezinta personajul central al cetei, avand rolul justitiar. Alaiul are o randuiala prestabilita. In frunte merg muzicantul cu vioara, vataful, Kuka si cei doi dansatori principali, urmati de restul boritasilor. Tinerii se opresc la fiecare casa, fiind anuntati de Kuka si de unul dintre dansatori care intra in curte, cerand permisiunea sa joace. Dispusi in cerc, feciorii incep dansul, iar vataful comanda fiecare miscare. Derularea jocului consta in patru momente coregrafice distincte: prima borita (egyes borica), a doua borita (kettos borica), a treia borita (harmas borica) si cea numita de ei "turceasc" (torok borica). Dansatorii sunt dispusi in jumatati de cerc, la un capat cu vataful, iar la celalalt cu cei doi rudas care merg cu spatele, la comanda vatafului. La prima borita feciorii bocanesc fie cu piciorul stang, fie cu piciorul drept, primul si ultimul fecior din semicerc isi schimba locurile, strang cercul, apoi il largesc. Pe a doua borita, pasii sunt repetati. La al treilea dans, pasii sunt repetati de trei ori. La borita turceasca se fac aceiasi pasi, doar ritmul este mai alert. In timp ce feciorii danseaza, Kuka, personajul mascat, incearca sa atraga atentia asupra lui, umbla prin curte si strange diferite obiecte pe care gazda trebuie sa le rascumpere. Pentru dansul lor, boritasii erau rasplatiti mai demult cu carne, carnati, varza acra si slanina, pe care le puneau pe un bat lung sau in cosuri de nuiele. Astazi ei primesc doar bani si bautura. La sfarsitul jocului feciorii multumesc pentru darurile primite, invita gazda la Balul Boritasilor.