Pentru cei care cunosc lunga istorie a targurilor de carte postdecembriste, Bookfest purta numele mai putin pretentios de "targul de vara", "de la Teatrul National" sau "targul mare".
Bookfest a avut o istorie cel putin complicata, care a tinut pagina intai a ziarelor prin certurile intre potentialii organizatori, anunturi despre un viitor catastrofal al pietei de carte, acuzatii mai mult sau mai putin directe de frauda. Poate ca nu este de mirare intr-o tara in care exista nu mai putin de sapte asociatii de editori, o premiera de tip romanesc, unele ivite mai curand din orgolii decat din necesitate. Dupa indelungi discutii si negocieri intre Asociatia Editorilor din Romania si Ministerul Culturii, s-a ales spatiul, s-au gasit sponsori (nu suficienti insa pentru ca intrarea sa fie gratuita pentru toata lumea) si s-a facut lista participantilor. Chiar daca doar cu cateva saptamani inainte, anumite publicatii - preferand sa ignore asigurarile organizatorilor - anuntau apropiatul esec grandios al Bookfest, rezultatul a fost un succes, poate peste asteptari.
Bookfest a fost o initiativa reusita, care a demonstrat ca un targ de carte nu trebuie sa mai fie doar un urias depozit cu vanzare, ci spatiul experimentarii si culturii, un eveniment care sa atraga si altfel decat prin reduceri si concursuri. Sa presupunem ca fiecare dorea sa scape fie si pentru cateva ore de cotidian si sa traiasca pe cont propriu sau cu prietenii descoperirea Bookfest.
Marele avantaj este ca spre deosebire de alte targuri, similare ca spatiu si superioare ca reclama, un targ de gen atrage aproape exclusiv indragostiti de carte, cu exceptii atat de marunte incat par sa fie acolo pentru a confirma regula. Cei care au avut chef de carti au putut sa mearga la Romexpo - deja reper pentru majoritatea evenimentelor de gen din Bucuresti, preferabil in locul inghesuielii din Teatrul National -, au platit intre 4 RON (o zi) si 10 RON (bilet pentru toata durata targului) si au ajuns la cel mai mare targ de carte din Romania. La inceput, numai de bine. Spatiu suficient, foarte aerisit, standuri dupa buget si posibilitati, lume nici mai multa, nici mai putina decat in alte dati.
Asa cum s-a intamplat de fiecare data, editurile mari au avut standuri impresionante, in timp ce unele mai putin cunoscute s-au limitat la cate un colt rar aglomerat. S-au vandut tot dictionarele, cartile practice, titlurile comerciale (Brown, Coelho si alte titulaturi care ii fac sa zambeasca pe biblibofilii mai fini) sau numele cunoscute precum Cartarescu, Liiceanu, Plesu, Patapievici, Andrei Serban, Alexandru Paleologu sau tineri prozatori precum regretatul Sorin Stoica, Florina Illis, etc.
Polirom a mizat pe noile colectii, intre care si Chic, pe noile titluri din colectiile Plural sau Biblioteca Polirom, un pariu care s-a dovedit castigator, mai ales in conditiile in care standul avea lejer dimensiunile unei librarii. Ca bonus la fiecare carte cumparata se distribuia si ultimul numar din deja cunoscutul Supliment de cultura.
Editura RAO a avut si cel mai impresionanta stand, cel putin ca dimensiuni, o uriasa platforma din otel, chiar daca rafturile de carti erau mai putine.
Humanitas a concurat lejer editura ieseana, fiind unul dintre cele mai aglomerate standuri, vizitatorii fiind atrasi si de uriasa sigla Humanitas, pe fond negru, cu chipurile autorilor de succes creionate in alb - Lucian Boia, Mircea Cartarescu, Ana Blandiana, Horia Roman Patapievici.
ALL a oferit un spatiu rustic, dominat de lemn si de reduceri, Herald un stand ce se asemuia cu o casuta idilica, pe peretele caruia erau zeci de titluri specifice profilului editorial, iar cei de la Curtea Veche sau Paralela 45 au apelat la vechiul design de librarie clasica, volumele fiind frumos - si destul de inghesuite din cauza numarului - de-a lungul unei suprafete de cativa metri buni. Nici editurile precum Victor Frunza (reduceri importante, pentru titluri mai noi si mai vechi), Vremea (noi lansari mai ales in colectia FID), Corint (care in afara titlurilor clasice si contemporane ofera o redutabila colectie de carti pentru copii, de la Jules Verne la Tarzan), Saeculum (care continua seria de studii de folclor romanesc si nu numai), Grammar ori Cartea Romaneasca (sub indrumarea celor de la Polirom acest nume deja istoric ameninta sa revina in forta pe piata de carte).
Au iesit in evidenta si Editura Enciclopedica (nu doar prin lucrarile de istorie si filosofie, inclusiv deja mult-hulitul tratat de istorie a Romaniei, ci si prin colectia de opere complete, sub egida Academiei), cu un stand impozant, Crisan, prin oferta de carti pentru copii, Hasefer (din pacate prea putine titluri din oferta bogata a editurii se mai gaseau, multe fiind deja epuizate). Cei de la Dilemateca, o initiativa rara si necesara pe piata de carte romaneasca, au apelat la un alt truc de marketing, apeland pentru publicitate la un grup de domnisoare purtand tricouri cu sigla revistei.
In total, potrivit estimarilor, se pare ca nivelul vanzarilor a depasit cu mult atat alte targuri, cat si estimarile cele mai optimiste, imaginea vizitatorilor cu sacose si genti pline, adesea rasfoind vreun exemplar cu autograf, fiind deja un standard al Bookfest.
Cele trei cuburi de carti, castigate duminica prin tragere la sorti, au atras cu siguranta curiozitatea multor vizitatori. Cei prea obositi aveau un mini-bar si un restaurant pe masura foamei si setei adunate, copiii un loc de joaca special, cu tobogane si bancute, iar cei care doreau sa lase o amintire mai palpabila o puteau face pe un perete special, deja acoperit de nenumarate semnaturi si grafitti.
Bookfest a impresionat nu doar prin organizare si dimensiuni - chiar daca impresia de urias a dus adesea la senzatia de labirint in care te puteai pierde - sau titlurile lansate, ci mai ales prin atmosfera in egala masura destinsa si pasionata a celor prezenti.
O initiativa laudabila a fost nu doar organizarea unui spatiu special pentru lansari - si unde altundeva ai fi putut vedea personalitati precum Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu sau Andrei Oisteanu - ci sansa publicului de a dialoga, in direct, cu personalitati ale lumii jurnalistice si nu numai. Astfel, prin Studioul de carte Realitatea TV s-au perindat pe rand Cristian Tudor Popescu, Robert Turcescu, Mircea Dinescu, Emil Hurezeanu, Cristina Modreanu sau Dan C. Mihailescu, care au intrat adesea in dialog sau chiar in polemici cu publicul, au raspuns intrebarilor si au pus altele noi, au vorbit despre cartea de azi si in esenta despre lumea in care traim.
Gusturile sunt diverse si supuse schimbarii, dar in esenta titlurile de succes au fost cele asteptate. In top s-au situat "De ce iubim femeile" de Mircea Cartarescu, "Codul lui Da Vinci" de acelasi deja plictisitor Dan Brown, "Kafka pe malul marii" de Haruki Murakami, "Despre minciuna" de Gabriel Liiceanu, "O biografie" de Andrei Serban", "Ghidul nesimtitului" de Radu Paraschivescu, "Trei intr-o barca" de Jerome K. Jerome, " Belle de Jour" (Editura Trei), "Cruciada Copiilor" de Floriana Illis, "Aventurile lui Pinochio" si multe altele, prea multe pentru a fi trecute intr-o lista ce fatalmente nu poate include totul.
Reducerile au fost sensibil mai mari la unele edituri, mergand pana la 80 la suta, in timp ce liderii de piata s-au mentinut in 10-20 la suta, exceptia fiind Humanitas, care a oferit unele titluri cu o reducere de 50 la suta, celebra portocala.
Potrivit organizatorilor, peste 100.000 de persoane ar fi trecut pragul Bookfest, desi multe dintre acestea au avut acces gratuit. Dar in final se pare ca nici biletul de intrare, nici locatia si nici teama de aglomeratie sau dezinteresul nu au fost motive suficiente pentru ca iubitorii de carte sa evite cel mai important targ romanesc de profil.
Iunie 2006
