Leon-Joseph-Florentin Bonnat (20 iunie 1833 - 8 septembrie 1922), pictor, colectionar si profesor francez.
A locuit la Madrid intre 1846 - 1853, unde tatal sau avea o librarie. Aici a inceput si cursurile de arta, sub indrumarea lui Jose de Madrazo y Agudo si Federico de Madrazo y Küntz. Pleaca la Paris in 1854, lucrand in atelierul lui Leon Cogniet la Ecole des Beaux-Arts. In 1854, 1855 si 1857 candideaza pentru Prix de Rome. Castiga premiul al doilea in 1857 cu o compozitie religioasa, "Invierea lui Lazar", definitorie pentru stilul sau direct, sincer si puternic, cum avea sa fie caracterizat in repetate randuri. Primele sale tablouri, cu teme istorice si religioase, au fost urmate la sfarsitul deceniului al saselea de scene din Italia si Orientul apropiat, bazate pe schitele facute in timpul calatoriilor in aceste zone. Erau subiecte neobisnuite, care i-au asigurat lui Bonnat un plus de popularitate.
Ascensiunea sa s-a datorat insa unei mode a timpului. Daca femeile il preferau ca portretist pe Alexandre Cabanel, care era inundat de comenzi din inalta societate, barbatii - si mai ales oamenii de afaceri americani - il preferau pe Bonnat, care s-a trezit in scurt timp un artist foarte cautat. Stilul sobru, marcat de demnitate, tonurile adesea sumbre si atentia acordata detaliului, inspirate de creatiile unor artisti spanioli precum Velasquez sau Ribera, i-au facut pe cei bogati sa il considere un pictor foarte "barbatesc" si potrivit pentru gentelmeni. Celebritatea sa a crescut mai ales dupa ce la Salonul din 1875 portretul actritei franceze Madame Pasca a fost primit cu elogii. Bonnat a repetat performanta anul urmator, cu portretul lui Adolphe Thiers, primul din lungul sir de presedinti ai Frantei ale caror portrete le-a realizat artistul.
Clientii nu obisnuiau sa ii abordeze direct pe artisti, ci prin intermediul dealerilor, care lucrau ca intermediari. Bonnat a lucrat mai ales cu doi dealeri americani, George A. Lucas si Samuel P. Avery.
Bonnat i-a avut ca studenti pe unii dintre cei mai importanti pictori.