Serbata anual de crestinatatea ortodoxa la data de 6 ianuarie, Boboteaza reprezinta momentul ce incheie sirul sarbatorilor de iarna, care a debutat la 1 decembrie, cu Sf. Andrei. In plan religios, aceasta semnifica Botezul Domnului si este strans legata de purificarea naturii si sfintirea apelor. Catolicii celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.
Apa sfintita de preot in ziua de Boboteaza este cunoscuta pentru calitatile sale tamaduitoare si pentru aceea ca nu se strica. Unii batrani inca obisnuiesc la tara sa stropeasca gospodaria, animalele si nutretul cu aghiasma pentru a le feri de rau. De asemenea, se spune ca fiecare gospodar trebuie sa bea putin dimineata pe nemancate pentru a-si curati sufletul. Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara.
Pentru a exemplifica, ne vom referi la traditia colindatului de Boboteaza. Desi ne-am obisnuit, sub influenta mijloacelor mass-media, sa asociem colindele cu Craciunul si Anul Nou, in popor a existat acest obicei si cu prilejul zilei de 6 ianuarie. Textele acestor colinde pun accentul pe actul botezului dar si pe persoana Sf. Ioan, care se cinsteste a doua zi:
Nimerii la asta casa,
Prin ‘nauntru zugravita,
Pe dinafar’ poleita.
Dar intr’insa cine sade?
Dumnezeu si Sfantu’ Ion
Dumnezeu dumica,
Sfantu Ion imbuca.
Cate flori sunt pe pamant,
Toate merg la juramant;
Numai floarea crinului
Si cu spicul graului
Sade’n poarta Raiului
Si le-a culcat la pamant;
A dat o ploaie cu soare
Si le-a sculat in picioare.
In ajunul Bobotezei sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjura casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor: „Chiraleisa,/ Spic de grau/ Pana-n brau,/ Roade bune,/ Mana-n grane!“. Colindatorii poarta la caciuli busuioc, brad, vasc, salcie, plante cu multiple semnificatii.
Intre datinile de iarna din judetul Bistrita-Nasaud, hazii de la Chintelnic aduc in actualitate, in fiecare an, un obicei vechi. In Ajunul Bobotezei, dupa traditie, "hazii", imbracati special pentru eveniment, se aduna in grupuri pe ulitele satului si ii colinda pe gospodari. Ritualul de la fiecare casa incepe cu intrebarea: "Primiti hazii?", iar personajele mascate, odata patrunse in case, isi manifesta bucuria cu zgomote si ghidusii. Dupa aceasta data nu se mai colinda. Cine ar mai indrazni sa mearga dupa Boboteaza cu colindul , spun batranii, se va umple de bube.
De Boboteaza, se spune ca nu este bine sa dai bani cu imprumut, intrucat asa vei face tot anul si risti sa atragi paguba materiala in casa. Batranii spun ca in aceasta zi de sarbatoare este bine sa te feresti de orice imprumut, fie ca dai, fie ca iei.
Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
