Bizantul si arta crestina

Din anul 395 e.n. Imperiul roman se imparte in Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit. Capitala Imperiului Roman de Rasarit este reconstruita de imparatul crestin Constantin, pe ruinele vechiului Bizant, rebotezat Constantinopol si devenit apoi Instanbul, capitala Imperiului otoman.

Cultura in cadrul stilului bizantin poate fi urmarita pe o durata de mai bine de un mileniu.

 Se disting urmatoarele etape:

-inceputurile artei bizantine (secolele IV si V)

-epoca lui Justinian (secolul VI - "secolul de aur")

-perioada iconoclasta (secolul VII - secolul IX)

-dinastiile macedonenilor si comnenilor (secolul IX - XII)

-renasterea paleologa (secolele XIII - XV).

ARHITECTURA - in perioada de inceput a artei bizantine (secolele IV si V)

Arhitectura civila bizantina pastreaza reperele somptuozitatii palatelor imperiale romane si ale locuintelor particulare romane.

"Domus", casa demnitarilor si negustorilor, se caracterizeaza prin dimensiuni mari, prin fast si eleganta, avand curti interioare si gradini.

 "Insula", casa in care locuiau chiriasii, era alcatuita din apartamente dispuse pe etaje scunde, cu scari si plansee de lemn.

Arhitectura religioasa este caracterizata in principal de elmente cum ar fi: arcul, bolta si cupola. In aceata perioada se defineau planul constructiei si elementele componente. Printre primele biserici cu plan, construite la Roma au fost: Basilica Sfantul Petre (324 - 349), Basilica Santa Maria Maggiore (352 - 366), San Paolo fuori le muri (386 - 390). Elementele definitorii pentru planul bazilical sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus intrarii principale. In aceste doua secole au fost elaborate inca doua tipuri in afara celui bazilical: planul in cruce latina (Mausoleul imparatesei Galla Placidia de la Ravenna) si planul central (Mausoleul Santa Constanza din Roma – 354, Biserica Sfantul Gheorghe din Salonic,Biserica Santo Stefano rotondo din Roma intre anii 462 si 482, Baptisierul Neonian la Ravenna, cu plan octagonal in secolul V).

 SCULPTURA in secolele IV si V - perioada de inceput a artei bizantine

 In sculptura ornamentala se remarca simbolurile iconografiei paleocrestine: arborele vietii, vita de vie. La sfarsitul secolului IV apar reprezentari de mase de spectatori cu capetele grupate la aceeasi inaltime.

PICTURA in perioada de inceput a artei bizantine Se continua in pictura, tehnica frescei.

MOZAICUL In perioada timpurie a artei bizantine mozaicul a evoluat remarcabil in Italia. Mozaicurile Mausoleului Santa Constanza din Roma au gratie si demonstreaza continuitatea traditiilor grecesti. Mozaicurile Santa Pudenziana din Roma realizate in secolul V se remarca prin efectele picturale. Tot in secolul V se remarca mozaicurile de la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma si Mausoleul imparatesei Galla Placidia din Ravenna. Pe boltile Mausoleului Gallei Placidia se pot vedea scainteierile boltii, albastruri turquoise si smalturi aurii, albastre si verzi. Mozaicurile de la Santa Maria Maggiore din Roma au tematica biblica - Bunavestire, Inchinarea Magilor, apostolii Petru si Pavel.

ARTA BIZANTINA in epoca lui Justinian

ARHITECTURA CIVILA Se caracterizeaza prin palate grandioase in Asia Mica. Sunt pastrate traditiile romane si orientale.

ARHITECTURA RELIGIOASA In epoca lui Justinian se ridica in zona de rasarit a Imperiului un numar mare de cladiri cu caracter religios. Arhitectii au intampinat probleme legate de necesitatea primirii unui numar tot mai mare de credinciosi in lacasele de cult. Solutiile boltilor si cupolelor vor fi studiate si preferate. Solutia cupolei este in cazul Bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol o formula originala de acoperire a spatiului. In timpul lui Justinian aceasta a fost reconstruita (532-537) de catre arhitectul Anthemius din Tralles si inginerul Isidor din Milet. Bogatia capitelurilor, ornamentatia arcadelor, mozaicurile fac din Biserica Sfanta Sofia monumental reprezentativ al epocii lui Justinian.

MOZAICUL in epoca lui Justinian Inregistreaza apogeul in aceasta perioada. Reprezentative sunt mozaicurile din bazilicile: San Vitale, Sant’Apollinare Nuovo, Sant’Apollinare in Classe.

ARTA BIZANTINA - perioada ICONOCLASTA In Imperiul Bizantin apar dificultati legate de patrunderea slavilor in Balcani in secolul VI si din cauza rezistentei in prima jumatate a secolului VII impotriva avarilor si persilor. In interiorul imperiului au loc lupte religioase intre cei ce condamnau cultul icoanelor si cei ce slujeau icoanele. Conflictul s-a agravat in secolul VIII si a durat pana in anul 843. Calmarea temporara a conflictului a permis evolutia artei figurative in zona est-europeana in cadrul bisericii ortodoxe. Reluarea luptelor a a avut urmari grave prin victoria celor care condamnau cultul icoanelor (iconoclasti). Acest fapt a determinat distrugerea unor oprere si monumente si a dus la parasirea teritoriului de catre artisti si la indreptarea lor spre zone libere de manifestare.

PICTURA MURALA - MOZAICUL in perioada iconoclasta In fresca, miscarea iconoclasta a determinat reluarea motivelor decorative din arta paleocrestina: copaci, pasari, animale, vita de vie, evitandu-se elemental figurativ uman. Inaintea declansarii confictului teologic este de retinut aparitia in secolul VII a temei iconografice Iisus Pantocrator, in calota absidei capelei San Venanzio din Lateran (640-642).

ARTA BIZANTINA in dinastiile macedonenilor si comnenilor (secolele IX-XII) Cultura bizantina s-a maturizat in aceasta perioada. Acest timp coincide cu misiunile pentru crestinarea slavilor, finalizate cu crestinarea sarbilor si bulgarilor (864) precum si cu crestinarea rusilor(988). A

RHITECTURA se caracterizeaza printr-o mare varietate de planuri.

ARHITECTURA CIVILA Calatori straini consemneaza fastul capitalei bizantine. Faima palatelor de aici ajunge pana in Apusul Europei.

ARHITECTURA RELIGIOASA In asa zisa zona a ambiantei bizantine s-au ridicat monumente ecleziastice (Constantinopol, Peninsula Balcanica, Italia, Asia Mica). Tipuri ale constructiilor ecleziatice: biserica hala (Biserica Sfanta Sofia din Ohrida –Macedonia), biserica - sala (Bulgaria), planul in cruce greaca (in Grecia si Macedonia), planul catolicon-athonit (adus din Iberia la Athos si raspandit in Grecia), tipul central cu cupola (Peninsula Balcania, Armenia).

MOZAICUL in perioada dinastilor macedonienilor si comneinilor In secolul XI si-au impus autoritatea Scoala de la Constantinopol si Scoala greaca, de la care s-a pastrat complexul de mozaicuri de la Dafni. Din secolul XII au ramas mozaicurile din Sicilia - catedralele din Chefalu si Monreale. Figurile reprezentate au obrazul ascet, priviri intebatoare si o maxima tensiune in priviri

ARTA BIZANTINA in secolele XIII-XV Perioada se caracterizeaza prin faramitarea feudala si prin eforturi de centralizare statala. In arta, aspectele stilistice diferite au creat sinteze ale influentelor valorilor estetice. Apar acum constructii de mici dimensiuni, cu o atmosfera discreta in locul constructiilor monumentale.

ARHITECTURA in secolele XIII-XV S-a pastrat la Mistra, in sud-estul Peloponezului un complex, azi naruit despre care se spune ca este un "Pompei bizantin". De asemenea, la Constantinopol se afla Palatul lui Constantin Porphyrogenetul din perioada paleologa. MOZAICUL in secolele XIII-XV Evolueaza in aceasta perioada de la monumental la discret. (Biserica Mantuitorului, Constantinopol).

Arta bizantina are la origine arta crestina veche la care s-au adaugat elemente ale culturilor mediteraneene si ale Orientului Apropiat.