La inceputurile sale, Bilbao avea numai 3 strazi (Somera, Artecalle si Tendería) inconjurate de ziduri, pe locul in care se afla strada Ronda. Astazi, aproape jumatate din populatia Tarii Bascilor traieste in marele Bilbao, capitala provinciei Vizcaya, oras devenit vital pentru economia Spaniei.
Conflictul separatist din regiune, care arunca in penumbra adeseori atractiile culturale, nu ar trebui sa fie un motiv de ingrijorare. In general, nu este niciun pericol pentru turisti, tintele atacurilor fiind oamenii politici. Orasul Bilbao a luat fiinta in anul 1300, iar pozitia pe estuarul navigabil al Rio Ibaizabal i-a conferit insemnatate pentru exportul marfurilor castiliene.
De la inaugurarea Muzeului Guggenheim in anul 1997, orasul a cunoscut o renastere culturala si o crestere a numarului de turisti. Muzeu de arta contemporana este unul din cele cinci muzee mondiale ale fundatiei Solomon R. Guggenheim si este probabil, constructia cel mai usor de recunoscut din Bilbao datorita stilului deconstructivist. Se spune ca indiferent cat de multe fotografii ale acestei cladiri ai fi vazut, realitatea tot este un soc.
Capodopera arhitectului Frank O. Gehry a impus orasul pe harta culturala a lumii, estimandu-se ca circa un milion de vizitatori vin astazi sa o admire.
O alta oprire obligatorie o impun strazile intortocheate ale orasului vechi (casco viejo) din jurul catedralei. O mare parte din ele sunt numai pentru pietoni si sunt marginite de tapas bars, restaurante specifice Spaniei. La cateva minute de aici se afla Plaza Nueva, cu numeroase cafenele si magazine alimentare.
Cladirile din Bilbao prezinta, in ansamblu, o paleta variata de stiluri arhitecturale, de la gotic pana la cel contemporan. Centrul istoric este dominat de prezenta Catedralei Sf. Iacob si de cea a bisericii Sf. Anton. Printre arhitectii celebri care si-au lasat amprenta aici se numara Cesar Pelli, Calatrava, Isozaki, Legorreta, Foster si Zaha Hadid.
Cu veacuri in urma, pe locul Catedralei Sf Iacob exista un schit unde se inchinau credinciosii in pelerinaj pe traseul spre Santiago de Compostela.
Sursa foto: Wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
