Chiar in apropierea lacului elvetian Maggiore, la adapostul clinelor montane, se afla vechiul sat Berzona. Omogenitatea pe care i-o confera materialul din care sunt contruite casele, anume piatra, face ca totul sa para "mascat" de privirile curiosilor care ar indrazni sa perturbe linistea acestui loc.
Abia dupa ce te vei apropia deslusesti mai bine ca siluetele cu pereti si acoperis din piatra, la geamurile carora stau agatate in timpul verii ghivece cu flori, nu sunt atat de neprietenoase.
Se poate spune ca din veacul al XIII-lea si pana astazi schimbari majore in zona nu s-au petrecut in ce priveste peisajul. Asezarea se mandreste cu o frumoasa traditie si cu meritul de a fi inspirat nume importante din domeniul literaturii si artelor vizuale.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, multi dintre localnici si-au vandut proprietatile unor persoane straine interesate sa achizitioneze case de odihna in zona. Unii dintre cei mutati in aceasta perioada la Berzona au fost ulterior recunoscuti drept personalitati marcante, printre care Alfred Andersch, Golo Mann si Max Frisch.
Tot atunci, pictorul si sculptorul Max Ernst si scriitorul Kurt Tucholsky isi gaseau refugiul trupesc si sufletesc in Berzona. Dupa ce li se vor mai alatura Ernst Toller si Elias Canetti, un nucleu de intelectuali vorbitori de limba germana (in zona se vorbea italiana) avea sa se contureze.
Ei vor modela spiritual Berzona si ii vor conferi, in ciuda dimensiunilor reduse ale satului, un loc bine meritat intre obiectivele spiritual-culturale ale Elvetiei.
Oferind insa putine locuri de munca, localitatea se afla astazi in scadere din perspectiva economica, iar locuitorii o parasesc cu regret in cautarea unui trai mai bun in orasul Locarno.
Sursa foto:
http://www.dw.com/image/15051729_1.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c6/Max_Frisch.jpg
I. C.
