Pe 27 octombrie 1960, dupa ce King inregistrase un alt cantec remarcabil, Spanish Harlem, mai ramasesera cateva zeci de minute din timpul alocat. Intrebat de producatorii sesiunii de inregistrari (Mike Stoller si Jerry Leiber) daca are vreo piesa gata, King si-a adus aminte de Stand by Me. Le-a cantat celor doi prima versiune, si impreuna au terminat textul si au gasit, cu acea inspiratie care scrie istoria muzicii, versiunea devenita clasica, pe care au si inregistrat-o in aceeasi zi. Piesa avea sa fie lansata ca single in 1961, pe cealalta parte a discului fiind mai putin cunoscuta On the Horizon. Prima pozitie in topurile R&B, locul patru in topurile americane, si un nou succes pentru Ben E. King. Si peste decenii peste 400 de versiuni inregistrate de alti artisti, de la John Lennon (o reinterpretare profund originala, inclusa pe discul Rock'n'Roll) si Adriano Celentano la Otis Redding, The Kingsmen, Gene Clark sau Lemmy Kilmister. Avea sa apara si pe albumul lui Ben E. King Don't Play That Song! din 1962.
Stand by Me avea sa revina in atentia publicului si in topuri la mijlocul anilor '80, mai precis in 1986, dupa ce regizorul Rob Reiner l-a inclus pe coloana sonora a superbei pelicule intitulate chiar Stand by Me, ecranizare a nuvelei lui Stephen King, The Body (din volumul Different Seasons/Anotimpuri diferite). Cu un videoclip ce imbina secventele cu un Ben E. King plin de vitalitate si scene din film, a fost o relansare a uneia dintre cele mai populare piese din istorie.
Foto: wikipedia.org
