Stilul Bauhaus, aparut in Germania, dupa Primul Razboi Mondial, un curent influent si popular in Europa, ulterior si in Statele Unite, a insemnat una dintre cele mai importante scoli din Europa secolului trecut. Creatorul curentului si al "Scolii Bauhaus", Walter Gropius, l-a denumit unind cuvintele "a construi" si "casa" in germana. Numele a prins, iar noile principii promovate au adus o schimbare binevenita in lumea interbelica, curentul devenind foarte popular.
In 1919, cand economia unei Germanii infrante isi revenea cu greu dupa un razboi devastator, arhitectului Walter Gropius i-a fost incredintata o sarcina aproape imposibila: sa conduca noua institutie care va ajuta la reconstruirea tarii, intr-un stil nou, cat mai practic si mai simplu. Purtand numele Bauhaus, noua institutie a accentuat din start necesitatea unui stil "rational" in constructia de locuinte, fiind eliminate din start elementele "burgheze" si elementele decorative, preferandu-se liniile simple, drepte si lipsa oricaror detalii inutile.
Pornind de la principiile arhitecturii clasice, stilul Bauhaus aplica o economie decorativa in favoarea functionalului, rezultatul fiind forme arhitecturale pure, reduse la esenta. Cladirile in stil Bauhaus aveau acoperisuri plane, fatade drepte, forma cubica, fiind zugravite in alb, gri, bej sau chiar negru, in interior fiind folosite piese de mobilier functionale si simple, cu cat mai putine accesorii si decoratiuni. Ca o reflectare a noilor gusturi si tendinte sociale, Bauhaus a oferit o simplitate foarte placuta, punand accent pe functionalitate, spatiu, igiena, fara elemente decorative si accesorii luxoase.
Gropius avea sa puna bazele noului curent la Weimar, Scoala Bauhaus pornind de la principiile enuntate in secolul XIX de catre designerul englez William Morris si in special de la ideile Arts and Crafts, curent ce sustinea ca arta trebuie sa se plieze pe nevoile societatii si ca nu exista distinctie intre artele frumoase si creatiile practice. De la bun inceput Gropius a inteles ca pentru a reusi, noul curent trebuie sa se adapteze la necesitatile lumii industriale moderne, iar un model bun trebuie sa fie reusit estetic si functional. La Scoala Bauhaus se punea accent pe design comercial si industrial, arhitectura, pictura, sculptura, grafica. Cei care studiau la Bauhaus se alaturau grupului sau porneau de la aceasta experienta si incercau sa ofere altceva.
In 1925 sediul s-a mutat din Weimar in Dessau, intr-un grup de cladiri noi, din sticla si beton, realizate conform principiilor curentului, proiectul fiind realizat chiar de Gropius. Din acest moment stilul se schimba, devenind mai functional, accentuandu-se farmecul si accesibilitatea formelor si materialelor. Alaturi de Walter Gropius in randurile reprezentantilor Bauhaus se numarau si nume precum Paul Klee, Wassily Kandinsky, Laszlo Moholy-Nagy (carea avea sa fondeze mai tarziu Institutul de Design din Chicago), Oskar Schlemmer. Fiecare dintre acestia se remarcase individual, reunindu-se in cadrul Bauhaus.
In 1928 Gropius a preferat sa demisioneze de la conducerea scolii, fiind succedat de Hannes Meyer, iar din 1930 de arhitectul Ludwig Mies van der Rohe. Acesta a mutat scoala la Berlin, in 1932, dar ceea ce parea inceputul unei noi etape in istoria Bauhaus era de fapt inceputul sfarsitului. In 1933 regimul nazist a decis inchiderea Bauhaus, hotarand ca principiile sale erau in contradictie cu cele oficiale.
Privind in urma, chiar daca acest nou stil total diferit de miscarile de avangarda ce dominau spatiul artistic european, nu parea prea inspirat, succesul a depasit asteptarile. Stilul arhitectural practic si simplist adusese ceva nou, iar exemplul Germaniei a facut ca si alti arhitecti europeni sa urmeze exemplul. Bauhaus avea sa ajunga si in SUA.
Walter Gropius - alaturi de alti reprezentanti importanti ai gruparii - a preferat sa emigreze in America, stiind foarte bine ca Bauhaus nu avea sansa de a fi acceptat de noii conducatori ai Germaniei. Dupa o perioada de acomodare, noul curent s-a impus si in SUA, de aceasta data sub numele Stil International, o varianta americanizata, totusi relativ fidela celei europene. Daca in Europa arhitectura Bauhaus avea la baza aspectele sociale ale designului, in varianta americana noul stil avea sa devina un simbol al capitalismului, fiind preferat initial pentru uriasele cladiri de birouri, apoi adoptat si pentru locuintele elegante si casele de langa marile metropole.
Februarie 2008
artline.ro
