Scriitorul roman Barbu Stefanescu Delavrancea s-a nascut pe 11 aprilie 1858, la Bucuresti. Delavrancea isi face clasele primare la gimnaziul "Gh. Lazar" din Bucuresti, dupa care este admis bursier la liceul "Sf. Sava".
Scriitorul debuteaza literar in anul 1877, publicand in "Romania Libera" o poezie patriotica semnata Barbu. In anul urmator aparea, sub acelasi nume, volumul intitulat "Poiana Lunga-Amintiri".
Incepand cu anul 1877 urmeaza cursurile Facultatii de drept din Bucuresti, obtinand licenta in drept cu teza "Pedeapsa, natura si insusirile ei", publicata in 1882 sub semnatura Barbu G. Stefanescu.
In perioada studentiei, Barbu Stefanescu a lucrat ca redactor pentru revista "Romania libera", in paginile careia publica sub pseudonimul Argus, foiletoanele intitutale Zig-Zag. In aceeasi revista ii apare mai tarziu, in 1885, primul volum de nuvele "Sultanica", semnata cu acelasi pseudonim.
In aprilie 1887 Delavrancea scoate revista "Lupta Literara", editata doar in doua numere. In acelasi an ii apar volumele Liniste si Trubadurul. Un loc deosebit in opera sa il ocupa nuvelele si povestirile Bunicul, Bunica, De azi si de demult. S-a impus si ca dramaturg cu trilogia istorica: Apus de soare (1909), Viforul (1910), Luceafarul (1910).
A fost avocat, profesor, primar al Capitalei (1899), ministru al Lucrarilor Publice (1910 - 1912) si ministru al Industriei si Comertului (1917). Barbu Stefanescu Delavrancea a fost ales membru al Academiei Romane in anul 1912.
Scriitorul moare la Iasi pe 29 aprilie 1918, si este inmormantat la Cimitirul "Eternitatea".
Sursa foto: Wikipedia
A.I.
editor artline.ro
