Sunt doar cateva dintre micile comori prezentate in Muzeul Cartilor Miniaturiale din Baku, Azerbaijan, un spatiu cu mii de carti de doar cativa centrimetri patrati – cele un pic mai mari sunt o raritate – adunate cu migala de Zarifa Salahova, curatorul si fondatoarea muzeului. A inceput, dupa cum povesteste adesea in interviuri, ca o joaca, din dragoste pentru volumele aparte, deosebite de cele pe care le intalnim de obicei in biblioteci si librarii, adevarate opere de arta din toata lumea (majoritatea din fostul spatiu sovietic), stranse in peste doua decenii in speranta ca intr-o buna zi isi vor gasi locul intr-o “casa” doar pentru ele. In total, Zarifa Salahova a reusit sa colectioneze pentru 4600 de volume in miniatura, aproximativ 3600 fiind prezente in expozitia permanenta din Baku, muzeul fiind deschis oficial pe 23 aprilie 2002.
Singurul muzeu privat dedicat acestor raritati bibliofile – exista un altul in Ucraina, in Gorlovko, dar este sponsorizat de stat, cu o colectie pe masura – reuneste in cele 15 sectiuni (autori din Azerbaijan, cele mai mici volume, cele mai vechi, carte pentru copii, carte sovietica, volume din Tarile Baltice, miniaturi internationale, etc) carti din 47 de tari. Unele ar face fericit orice bibliofil redutabil, chiar si unul care nu este interesat neaparat de miniaturi, altele au aparut in tiraje surprinzator de generoase pentru acest tip de carte. Si nu putine sunt impodobite cu ilustratii ingenios incadrate in pagina cel mai adesea nu mai mare de cativa centrimetri patrati. Pot fi vazute aici si titlurile importante ale liderilor comunisti, intr-o stranie alaturare cu editii in miniatura ale cartilor lui Arthur Conan Doyle, Jack London, William Shakespeare, Edgar Allan Poe, Ernest Hemingway.
Sunt volume in miniatura legate in piele si in pergamoid, altele cu coperta din lemn, argint sau piele de sarpe, unele pastrate in casete ce amintesc de cele pentru bijuterii, altele simple carti de format surprinzator de mic. Si daca, asa cum spun pasionatii, primele astfel de titluri au aparut prin Evul Mediu, prima carte miniaturiala tiparita ar fi fost Diurnale Moguntinum, un volum in format de buzunar (mai mare decat majoritate celor din muzeu) imprimat in 1468 de Peter Schoffer, succesorul lui Gutenberg. Piesa rara, ce nu putea sa lipseasca din Muzeul Cartilor Miniaturiale. Pasiunea a devenit moda, mai ales la curtile regale ale vremii, si astazi sunt in acest domeniu destui colectionari renumiti, cluburi si targuri dedicate, licitatii si edituri specializate in aceasta directie, mestesugari si artizani care continua sa isi imagineze si sa creeze noi carti in miniatura.
Baku
Aprilie 2016