Text - Dan Anghelescu
George Avanu - foto
CUVANT INAINTE
In urma cu cativa ani, intr-o zi frumoasa zi de iulie, ma aflam la intrarea in Cerdacul Vaii Cerbului, asezat pe o stanca, asteptandu-l pe insotitorul meu, autorul fotografiilor din acest album, care, asa cum ii era obiceiul, ramasese in urma in cautare de imagini inedite.
La un moment dat, zaresc in departare doi tineri, o fata si un baiat, in jur de 20-25 de ani. Ajunsi in dreptul meu, fata s-a apropiat de mine si m-a intrebat:
- Puteti sa-mi spuneti daca asta e Varful Omu? Si-mi arata varful de deasupra noastra.
- Pot...pot...sa va spun ca „asta” nu este Varful Omu. „Astia” sunt Coltii Obarsiei. Varful Omu este cel de acolo (si i l-am aratat cu mana). Se vede bine stanca de la care i se trage numele, cabana lipita de ea, ca si poteca usor abrupta care va va conduce acolo.
A dat din cap ganditoare, dar nu parea convinsa de adevarul spuselor mele. A dat sa plece, apoi am vazut-o ezitand, dupa care s-a intors hotarata spre mine si m-a intrebat raspicat:
- Dar Kogaionul care este?
Am zambit ca sa-mi ascund surpriza, dar si pentru comicul momentului: eu sprijinit de stanca, ea infipta in fata mea, scunda si serioasa, indarjita chiar, oricum hotarata sa afle ce-o interesa. Am „perpelit-o” putin:
- Nu te supara, domnisoara,...de unde veniti?
- Din Hunedoara, mi-a raspuns scurt si taios.
- Si ati venit din Hunedoara sa vedeti Kogainonul in Bucegi?
Mi-a raspuns cu un „da” hotarat.
- Dar cine v-a spus ca veti gasi Kogainonul in Bucegi?
- Un om in care am toata increderea.
Abia atunci am primit-o cu atentie si am observat, pe chipul ei, aerul acela de „au-delà” (cum spunea Gabriel Liiceanu), care m-a facut s-o intreb imediat:
-Faceti parte din vreo secta? Din MISA de exemplu?
A negat cu indignare.
-Totusi...? am insistat eu.
S-a codit putin apoi a rostit un cuvant cu rezonanta orientala, mai precis japoneza, pe care nu l-am retinut, definind, probabil, vreo asociatie, confrerie sau congregatie, asupra careia n-am insistat, pentru ca am intrebat-o imediat:
- Si gurul dumneavoastra v-a spus ca in Bucegi veti afla Kogainonul?
Mi-a raspuns afirmativ, fara ezitare.
Atunci i-am povestit, pe scurt, cam ce stiam despre Kogainon si Bucegi. Nu era tocmai ceea ce se astepta ea sa afle, asa ca am incercat sa indulcesc pastila, adaugand:
- Uite ce e, domnisoara! Putinii pe care i-am cunoscut si care pretindeau ca sunt inzestrati cu perceptii extrasenzoriale m-au incredintat ca in Bucegi exista mai multe „centre energetice”, dar ca de departe cel mai important este Varful Bucura, varful acela tuguiat de acolo (si i l-am aratat). Trebuie sa-ti spun ca, in ultimii15-20 de ani, am fost de numarate ori pe acest varf, uneori zabovind timp indelungat. Dar niciodata n-am avut vreo experienta sau vreo traire deosebita cu exceptia impresiei coplesitoare pe care o resimti admirand ce ti se ofera de acolo. Poate ca dumneata esti altfel construita decat mine si vei avea sansa altei perceptii, mai bogate si mai profunde decat a mea. si chiar daca nu va fi asa, iti garantez ca efortul vostru va fi rasplatit cu cea mai frumoasa priveliste din Bucegi.
M-a privit lung, in tacere, s-a uitat spre Varful Bucura, apoi din nou spre mine, s-a intors incet, murmurand un fel de multumire, dupa care au pornit-o amandoi, voiniceste, pe poteca de la baza Cerdacului. I-am urmarit pana au disparut in departare. Abia atunci, m-am gandit ca n-am sa stiu niciodata daca mi-au urmat sfatul si nici daca, odata ajunsi acolo, au trait - da sau nu - vreo experienta deosebita.
Aproape imediat a aparut si insotitorul meu caruia i-am relatat intamplarea.
Urmarea a fost ca, atunci si acolo, stand pe o stanca deasupra Vaii Cerbului, am convenit amandoi ca venise timpul sa punem in aplicare un proiect mai vechi, cel al unui album cu fotografiile celor mai spectaculosi megaliti naturali din Bucegi, prezentati drept ipotetice teofanii, marcand un potential spatiu sacru.
Galerie foto: Bucegii, intre Kogainon si Sahashrara