A venit la Buzau pentru meseria de profesor
Basil Iorgulescu s-a nascut la Campulung-Muscel, in anul 1847, ca al saptelea copil al lui Iorgu Savu (Savulescu) si al Smarandei, tatal sau fiind preot la Biserica Subesti din oras. Dupa absolvirea scolii primare in localitatea natala, a urmat un an la Bucuresti, la Scoala de Medicina a lui Carol Davilla, dupa care intra ca elev la Seminarul Central din Dealul Mitropoliei (1862 - 1869). Reuseste la Seminar sa se remarce la invatatura, fiind premiant si bursier. Dupa absolvire, in 1869, se prezinta la concursul pentru ocuparea unei catedre in invatamant, fiind numit profesor la nou-infiintatul Gimnaziu „T. Vladimirescu" din Buzau. Interesant este faptul ca Iorgulescu prefera Buzaul, desi, tot ca profesor, la Braila i se oferea un salariu mai mare cu 75 la suta , anuntandu-si mama printr-o scrisoare de hotararea definitiva de a ramane la Buzau. Aici va lucra cu pricepere si devotament 34 de ani, din care 24 ca director (1870-1876, 1880-1899, 1901-1902), preocupandu-se, in primul rand, pentru construirea unui local propriu. La 20 iulie 1889, se pune piatra fundamentala a cladirii ce va fi terminata in 1890 (receptia localului s-a facut la 3 octombrie), pana in 1893, aici mutandu-se, progresiv, toate clasele gimnaziale care functionau din 1860, la etajul Scolii Primare nr. 1 de Baieti. A avut, totodata, in vedere si rezolvarea problemelor de dotare cu mobilier adecvat, cat si procurarea de material didactic si, nu in ultimul rand, dorinta de a se edita manuale scolare in conformitate cu cerintele programei scolare.
Autodidact prin excelenta, si-a format o cultura multilaterala, umanista si stiintifica, fiind un bun cunoscator al limbilor clasice. A predat multi ani latina si filologia comparata, alaturi de alte materii, precum franceza, religia si stiintele naturii. Unul dintre fostii sai elevi marturisea ca B. Iorgulescu era, ca profesor, o comoara de literatura romaneasca...stia sa castige sufletul scolarilor care, pe langa respect, il si iubeau foarte mult. Alt absolvent isi amintea in 1927 ca prelegerile lui Iorgulescu erau „izvoare nesecate de cultura si de frumusete". Bun pedagog, a repudiat carcera prevazuta de regulamentul scolar ca mijloc de indreptare a atitudinii scolare a elevilor. Punea pret pe legatura cu parintii care nu veneau niciodata la scoala si facea personal, din proprie initiativa, vizite la famiile elevilor, interesandu-se de viata si comportamentul copiilor. De asemenea, a fost preocupat sa sprijine elevii saraci si silitori. Ca director, sustinut de primarul Nicu Constantinescu a dezvoltat institutia de invatamant buzoiana si, pe alt plan, a indrumat talente ca ca Aristide Demetriade, Nicolae Vaschide, Vladimir Maximilian. In calitate de sef al scolii s-a comportat colegial cu profesorii si a cultivat o relatie corecta intre acestia si cadrele didactice. Totodata, a cultivat prietenia cu mari personalitati ca Dionisie Romano, B.P.Hasdeu, I.L.Caragiale, A.D.Xenopol, Grigore Tocilescu, V.A. Urechia si Ion Bianu.
Realizeaza primul manual de geografie a judetului
Paralel cu activitatea didactica, a avut preocupari extrascolare mult mai vaste, realizand inaintea altora studii de cercetare pe mai multe domenii a tinuturilor buzoiene. Rezultatele au fost sintetizate in 1878, in primul manual de „Geografia judetului Buzau", pentru clasa II-a primara, pe care il va imbogati cu noi date culese in urma investigatiilor din anii urmatori, manual ajuns la a VII-a editie in 1895. In 1883, tipareste „Istoria sacra pentru uzul scolilor secundare", iar 1879 a litografiat prima Harta a judetului Buzau, tiparita la Paris in 1892, impreuna cu Harta Orasului Buzau si imprejurimile sale. Tot B. Iorgulescu a mai realizat si Planul topografic al orasului Buzau, in anul 1881. Insa, cea mai valoroasa lucrare a sa ramane cunoscutul „Dictionar geografic, statistic, economic si istoric al judetului Buzau", tiparit la Bucuresti in 1892, lucrare premiata de Societatea Geografica Romana cu premiul „Ioan Fatu". Lucrarea a fost reeditata de Biblioteca „V. Voiculescu in 2005. Despre aceasta opera, Grigore Tocilescu, acordandu-i premiul intai, afirma ca reprezinta „tot ce s-a putut lucra pana astazi mai bine, mai constiincios, mai desavarsit si mai cu competenta asupra geografiei tarii noastre".
Mai avea nevoie de un vot si ajungea academician
Basil Iorgulescu a publicat in presa locala si centrala valoroase studii si articole de istorie, arta si folclor. Potrivit datelor din lucrarile retiparite au fost articole despre evenimentele revolutionare din 1848, din judetul Buzau, despre Manastirea „Ciolanu", un document din 1812, privitor la Targul Buzau, despre balada lui Gherghelas si obiceiuri de nunta, precum si despre istoricul Crangului sau despre exilul Mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei .
Pentru intreaga activitate stiintifica, B.P.Hasdeu il propune pe Basil Iorgulescu in 1891 pentru a fi primit in Academia Romana. Numai ca aceasta initiativa nu se concretizeaza, lui B.Iorgulescu lipsindu-i doar un singur vot pentru a deveni membru al Academiei Romane.
La 12 decembrie 1893, infiinteaza filiala Buzau a Ateneului, al carui presedinte a fost (la 21 decembrie sustine conferinta inaugurala, iar la 10 ianuarie 1897, pe cea intitulata „Priviri istorice si arheologice in trecutul Buzaului").
A indeplinit si functia de secretar al Societatii pentru invatatura Poporului Roman, pentru intreaga sa activitate fiind recompensat cu medalia „Bene Merenti" (iulie 1891). In 1899, a fost inclus in comisia de programe a Ministerului Instructiunii. Ca impatimit bibliofil, a avut in vedere si imbogatirea fondurilor Academiei Romane, careia ii doneaza in 1892 douasprezece documente din secolele XVII- si XVIII, gest repetat in 1894.
Deschide drumul spre infiintarea colectiilor muzeale
Drumul catre constituirea pentru prima data la nivel local a unei colectii muzeale
l-a deschis Basil Iorgulescu. In urma documentarii, in vederea realizarii studiilor sale pentru care a batut judetul in lung si lat, distinsul om de cultura a reusit sa stranga numeroase obiecte de importanta istorica. La 5 august 1891, chiar in plin proces de finalizare a cercetarilor, Basil Iorgulescu solicita Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice permisiunea ca materialele adunate in cei peste zece ani de cercetari in judet sa fie concentrate intr-un muzeu in care, eventual, sa se constituie si o pinacoteca. Argumentandu-si intentiile, Iorgulesu preciza la momentul respectiv ca „judetul Buzau este unul dintre cele mai insemnate ale tarii prin avutiile sale, atat din punct de vedere geologic, cat si istorico-arheologic". Afirmatiile sale erau sustinute de trecerea in revista a descoperirii unor pepite de chihlimbar si a unui tezaur de 300 de monede romane republicane care, din pacate pentru cercetatori, au fost valorificate de catre descoperitori. Ministerul Cultelor este receptiv la aceasta propunere si intervine pe langa autoritatile locale pentru alocarea de fonduri in vederea realizarii proiectului initiat de Basil Iorgulescu. In urma acestor demersuri, in 1885 se constituie prima colectie publica de piese arheologice, antropologice si istorice, expusa in una dintre salile Liceului „Hasdeu". Din nefericire, piesele care au format in urma cu peste un secol prima colectie muzeala a Buzaului au fost pierdute in timpul ocupatiei din perioada 1916-1918, cand cladirea scolii a fost devastata.
Suferinta in ultimii ani ai vietii
Din nefericire, in ultimii ani ai vietii a fost lovit de o suferinta necrutatoare. Este internat, in februarie 1903, intr-o casa de sanatate din Bucuresti, unde va inceta din viata, la 2 august 1904, fiind inhumat in Cimitirul „Sf. Vineri". Ca omagiu postum, in iunie 1926, intr-o nisa de pe holul de langa amfiteatrul scolii pe care a slujit-o cu daruire si pricepere, a fost amplasat bustul acestui mare om, al carui nume il poarta acum si aula Bibliotecii Judetene „V.Voiculescu", atribuit cu prilejul marcarii a 125 de ani de la nastere.
Ctitorul primei biblioteci publice
Preocuparile pentru infiintarea de biblioteci in scopul satisfacerii nevoilor culturale ale locuitorilor si bunului mers al scolilor au avut ca suport initiativa din 1840 a Eforiei Scoalelor, care, tinand seama de propunerea lui Ion Heliade Radulescu si avand ca exemplu masurile luate in aceasta directie in alte tari, se adreseaza magistraturilor oraselor si comisiilor targurilor, cerandu-le sa ia masuri pentru inzestrarea scolilor judetene cu biblioteci care sa contina carti in limba romana. Asemenea biblioteci s-au infiintat in 15 orase din Muntenia, intre care si Buzaul. Functiona pe langa Scoala Normala, cu program si de biblioteca publica, folosind ca instrument de evidenta si lucru un catalog al cartilor existente, fondul initial fiind imbogatit an de an cu noi carti si reviste.
Un moment insemnat legat de infiintarea unei biblioteci mai bogate il constituie activitatea desfasurata de eminentul carturar Basil Iorgulescu - initiator, animator si fondator al unor importante institutii culturale din Buzau, ctitorul primei biblioteci publice buzoiene. Eforturile si pasiunea depuse pentru realizarea acestei institutii de cultura au fost elogiate, de altfel, de I.L. Caragiale, care, publicand un document, scria ca i-a fost incredintat „de amicul nostru B. Iorgulescu, directorul liceului din Buzau si al bibliotecii de acolo, infiintata gratie staruintelor neobosite ale acestui merituos si inteligent bibliofil".
In anul 1873, dupa demersuri pe parcursul a doi ani, reuseste sa intre in posesia cartilor aflate in custodia lui D. Baltaceanu, directorul Scolii Primare nr. 1 de Baieti inca din 1864, la care adaugandu-se donatia de 557 volume din partea pasoptistului si unionistului Costache Ciochinescu, se pun bazele bibliotecii gimnaziului „Tudor Vladimirescu", care functiona si ca biblioteca publica. Potrivit aprobarii Ministerului Instructiunii cu nr. 197/8 ianuarie 1874, B. Iorgulescu alcatuieste inventarul cartilor donate, printre care se numarau lucrari de V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C.D. Aricescu, Bolintineanu, Caragiale, M. Kogalniceanu, Bolliac, A. Pelimon etc. Asadar, odata cu donatia Ciochinescu si in urma ordonarii sistematice a volumelor primite, se poate vorbi cu certitudine de o biblioteca a gimnaziului in adevaratul sens al cuvantului. Cartile au fost catalogate alfabetic, B. Iorgulescu straduindu-se sa transforme biblioteca intr-o institutie culturala printre cele mai valoroase din tara.
S-a preocupat in acest sens sa mai mareasca fondul de carte, avand in vedere in special volumele care se aflau in custodia lui D. Baltaceanu, directorul Scolii Primare nr. 1 de Baieti. Trebuie mentionat ca in aceasta privinta s-a purtat corespondenta cu directia scolii si Primaria inca din anii 1865-1871, in anul 1873 facandu-se cele mai multe interventii in acest sens.
Prin cumparari (in 1874, de la libraria „Socek", in valoare de 10.559 lei) si donatii (in 1874, municipalitatea trimite pentru biblioteca 29 carti) se reuseste, pana in 1887, formarea unui fond de carte de circa 800 de volume, precum si colectarea sumei de 3.500 lei, destinata unor noi achizitii.
Un raport al Primariei orasului Buzau din 13 noiembrie 1887 catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice consemna initiativa meritorie in privinta inceputurilor bibliotecii, mentionandu-se ca, pentru „ca sa se poata continua opera de fondare a bibliotecii, este necesar sa i se recunoasca o existenta regulata si sa i se asigure un mijloc eficace de dezvoltare". In acest sens, se comunica faptul ca in sedinta consiliului comunal din 4 noiembrie 1887 s-a votat regulamentul de functionare si statutul bibliotecii, rugandu-se sa se intervina pentru aprobarea lor de catre forurile competente. Ministerul comunica aprobarea lor prin Decretul din 18 februarie 1888 (nr. 301). In cuprinsul statutului se prevedeau modul de procurare a fondurilor, denumirea, sistemul de organizare si administrare, atributiunile comitetului de conducere, inscrierea donatorilor, organizarea, functionarea si accesul in sala de lectura, imprumutul de carti etc. In privinta localului, se stipula ca biblioteca sa functioneze intr-una din incaperile gimnaziului, pana la stabilirea unui local propriu, cu conducerea ei fiind insarcinat un comitet compus din cinci membri, directorul gimnaziului (B. Iorgulescu - n.r.) fiind si bibliotecar. In privinta amenajarii spatiului afectat bibliotecii, B. Iorgulescu intervenise inca de la 28 mai 1874, in anii urmatori revenindu-se de nenumarate ori pentru procurarea de mobilier adecvat, reparatii, dotari specifice etc.
Biblioteca a fost organizata pe sectii: literatura, filosofie, arta, drept, istorie, economie politica, tot aici pastrandu-se si un fond de harti, atlase si stampe. In sala de lectura se gasea un registru pentru inscrierea donatorilor (Cartea de Aur si Registrul Culturii Nationale) si altul pentru evidenta cititorilor.
Intregul comitet de conducere, dar mai ales Basil Iorgulescu, s-a preocupat in permanenta cu procurarea de carti de valoare, intervenindu-se in acest sens la minister, la Academie, Prefectura judetului si Primarie. Astfel, la 19 noiembrie 1888, B. Iorgulescu solicita ministerului sa intervina la Academie pentru ca aceasta sa daruiasca bibliotecii din publicatiile sale „carti promise de onoru' Ministeru' inca in anul 1885" (cu mentiunea ca se vor trimite atunci cand biblioteca va avea un statut).
In privinta bugetului bibliotecii, din documente reiese faptul ca din initiativa comitetului s-a reusit ca inca de la inceput sa se realizeze sume destul de insemnate prin subscriptii, donatii, subventii. Sumele inscrise in buget erau folosite integral pentru „inavutirea bibliotecii", facandu-se comenzi in acest sens la edituri cunoscute din tara si de la Paris. Astfel, la 26 martie 1891, comitetul intervine la minister pentru ca acesta, in contul sumei de 7.629,70 lei, sa cumpere de la editorul parizian Leaon Samon 372 de volume. Prin intermediul Ministerului de Externe si al Legatiei Romane de la Paris, se ia legatura cu editurile pariziene, comunicandu-se ca s-a acceptat oferta casei Marpon&Flammarion.
Intr-un raport catre minister (27 octombrie 1892) se mentiona existenta unui fond de carte de peste 2.000 de volume si peste 10.000 lei, suma destinata cumpararii a inca vreo 3.000 de carti de la Paris, biblioteca urmand sa fie pusa si la dispozitia publicului dupa sosirea acestora, catalogarea si asezarea lor.
Pentru buna si rapida servire a solicitantilor din ce in ce mai numerosi se cerea numirea unui custode, mentionandu-se ca in regulamentul bibliotecilor din 1864 se prevedea o subventie din partea ministerului si pentru „Biblioteca Buzaului".
La 7 decembrie 1892 sosesc de la Paris 11 colete cu carti, B. Iorgulescu intervenind pentru ca gimnaziul sa fie scutit de plata taxelor vamale. In anul urmator sunt achizitionate alte carti, dupa care, reorganizata, biblioteca devenita acum publica, este inaugurata la 9 noiembrie 1893, odata cu noul local al gimnaziului, in prezenta ministrului Instructiunii Publice si Cultelor.
Gabriel COSTIANU
