Autoritatile, inapte sa lamureasca procedura reabilitarii Centrului Istoric al Bucurestiului

Reabilitarea Centrului Istoric al Bucurestiului, respectiv reconsolidarea numeroaselor cladiri de patrimoniu aflate in zona, este un subiect care continua sa dea batai de cap autoritatilor. Desi a fost stransa, din diverse fonduri, fabuloasa suma de 22 de milioane euro, autoritatile nu pot mentiona, cu exactitate, modul in care sunt impartiti acesti bani sau cum trebuie sa se deruleze „ca la carte“ intreaga procedura de reabilitare. Recent, consilierul municipal Romeo Pop a anuntat ca in luna martie a anului viitor vor fi demarate lucrarile de reabilitare a Hanului Gabroveni, din Centrul Istoric, costurile acestei operatiuni fiind estimate la suma de cinci milioane de euro. „In acest moment, am facut contractul cu Ordinul Arhitectilor din Romania pentru caietul de sarcini si concursul de solutii arhitecturale“, a declarat, citat de Mediafax, Romeo Pop, presedintele Comisiei de Cultura a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Reabilitarea Hanului Gabroveni face parte dintr-un intreg proces de reconsolidare a Centrului vechi al Capitalei, zona in care se afla numeroase cladiri de patrimoniu. Este de notorietate faptul ca subiectul reabilitarii respectivei zone a dat deja numeroase batai de cap autoritatilor si continua sa o faca. Desi nu se ascunde suma alocata pentru acest proiect, in momentul de fata itele sunt inca incurcate si nu exista semnale concrete ca s-ar trece la treaba, „pe bune“. Intr-o atare situatie, iata ca paradoxul functioneaza la cote maxime si birocratia tipic romaneasca isi spune, din nou, cuvantul. Curiosi sa aflam daca banii care s-au primit pentru acest proiect din diferite surse- insumand fabuloasa suma de 22 de milioane de euro - se impart, „ca la carte“, deopotriva pentru refacerea infrastructurii si pentru reabilitarea efectiva a cladirilor din zona, nu am reusit sa deslusim misterul. «Presa nu a inteles cum stau lucrurile!» „Circula un folclor intreg pe aceasta tema. De cand ma ocup de acest proiect, am fost contactat de nenumarati ziaristi care fie n-au inteles cu exactitate cum stau lucrurile, fie au publicat intentionat, informatii eronate. Concret, pentru refacerea infrastructurii in zona Centrului Istoric al Capitalei s-au dat 22 de milioane de euro, suma care se compune din: 8 milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), 1,8 milioane de euro care reprezinta un grant din partea Guvernului Olandez, restul de bani venind de la Consiliul General al Primariei Municipiului Bucuresti. In paralel, exista un subproiect, tot de refacere a infrastructurii unor strazi, Selari si Franceza, pentru care s-au dat sase milioane de euro din partea Guvernului Romaniei si un milion din partea Programului Natiunilor Unite“, ne-a declarat arhitectul Catalin Cazacu, coordonatorul proiectului de reabilitare a Centrului Istoric al Bucurestiului. De asemenea, nici cei care sunt direct vizati, reprezentantii numeroaselor muzee aflate in zona, nu au fost solicitati sa-si exprime un punct de vedere vizavi de procesul si procedura reabilitarii sau... poate nu este necesar?!... Bani britanici alocati inca din1995 Mergand cu investigatia mai departe, am contactat un specialist in urbanism care ne-a explicat, pe indelete, cum stau lucrurile cu... procedura: „In primul rand, trebuie reamintit faptul ca aceasta operatiune de reabilitare a Centrului Istoric al Capitalei nu este o inventie a acestui moment, ea nu incepe acum“, ne-a declarat Sandu Alexandru, profesor doctor-arhitect, decanul Facultatii de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“ din Bucuresti. Profesorul a continuat: „Inca din 1995, s-a pus problema unei operatiuni importante de restructurare a Centrului Istoric, operatiune «suportata» de municipalitate si de bancile care au sediul in zona respectiva. Inca de atunci s-au primit fonduri destinate procesului de informare, cunoastere a intregii proceduri, banii venind din partea Marii Britanii. Aceste fonduri au fost utilizate si dupa concursul de arhitectura, «Bucuresti 2000». In mod normal, inainte de inceperea operatiunii de reabilitare, bancile fusesera de acord sa finanteze curatarea zonei periferice a Bucurestiului care era destinata constructiei de locuinte pentru cei care trebuiau mutati din Centru“. Imperativ: «Infiintarea unei Agentii de Dezvoltare!» „Astfel, operatiunea s-a oprit pentru ca nu exista, asa cum se intampla si in Uniunea Europeana, o organizatie care sa se ocupe de aceste lucruri. Din pacate, se face simtita lipsa acuta a unei Agentii de Dezvoltare care are autonomia necesara, care este capabila sa se ocupe asa cum trebuie de un astfel de proiect. Or, noi nu avem o astfel de agentie. Deci, avem bani, avem si o multitudine de studii pe aceasta tema facute de profesionisti urbanisti, dar nu avem o agentie de dezvoltare care sa se ocupe de acest proiect care este de natura tehnica, financiara, sociala si economica“, ne-a explicat decanul facultatii.